«« inapoi  |

Basescu si Iuscenko au "diagnosticat" problemele romano-ucrainene
(Ziua, 30/10/2007)

Insula Serpilor, un subiect evitat de ambele parti
Principalele concluzii ale discutiilor dintre presedintele ucrainean, Viktor Iuscenko si omologul sau Traian Basescu, la prima sesiune a Comisiei mixte prezidentiale romano-ucrainene (infiintata in 2005) pentru solutionarea neintelegerilor diplomatice dintre cele doua tari au fost facute publice, astazi, de seful statului roman, dupa discutiile bilaterale de la palatul Cotroceni.Presedintele Traian Basescu a declarat, dupa intrevederea cu omologul sau ucrainean, Victor Iuscenko, ca au fost atinse toate problemele care fac obiectul discutiilor (a se citi divergentelor) romano-ucrainene. Presedintele Basescu a precizat ca, spre deosebire de "discutiile de pana acum", astazi "a fost stabilit diagnosticul problemelor si modalitatile de depasire a acestora". "Venind la subiectele discutate in cadrul comisiei mixte, va pot spune ca au fost atinse in discutii toate subiectele traditionale care fac obiectul discutiilor romano-ucrainene, dar spre deosebire de discutiile de pana acum, in momentul de fata am stabilit diagnosticul problemelor si modalitatile de depasire a acestora, in operioada urmatoare", a declarat seful statului roman. "Au fost abordate problema transnistreana, problema minoritatilor nationale, problema Krivoi Rog, problema Deltei Dunarii cu implicatia Bastroe si, in acelasi timp, noi am asigurat Ucraina de tot sprijinul nostru poitic in efortul pe care aceasta tara il face si il va face in procesul de avansare in integrarea in structurtile euroatlantice", a precizat Traian Basescu, care a insistat sa-i multumeasca presedintelui Victor Iuscenko pentru "concluziile bune ale discutiilor de astazi". De precizat ca, atat presedintele Viktor Iuscenko cat si Traian Basescu nu au trecut pe lista, cel putin la nivel declarativ, o alta "problema" din cadrul relatiilor romano-ucrainene si anume controversatul statut al Insulei Serpilor, obiectiv de importanta strategica dar si economica, avand in vedere zacamintele de petrol si gaze naturale descoperite in zona.

Recunostinta lui Basescu

Inainte de a aborda rezultatele discutiilor la nivel inalt, presedintele Traian Basescu a tinut sa-i multumeasca omologului ucrainean pentru ca i-a pus la dispozitie un document referitor la peste 2000 de militari romani morti in cel de-al doilea razboi mondial pe teritoriul Ucrainei. "Vreau sa multumesc, in numele poporului roman, domnului presedinte Iuscenko, pentru ca astazi mi-a pus la dispozitie un document care ne da toate detaliile despre peste 2000 de militari romani morti in cel de-al doilea razboi mondial pe teritoriul Ucrainei,. Este un gest pe care nu-l vom uita si pentru care vom fi recunoscatoiri presedintelui si Guvernului ucrainean. Peste 2000 de familii din Romania vor afla unde sunt inmormantati mai bine de 2000 de militari ai armatei romane din timpul celui de-al foilea razboi mondial despre care pana acum n-au stiut nimic", a declarat Traian Basescu. La fel de general in declaratii vizavi de problemele ce le intampina ambele tari in cazurile Bastroe, Krivoi Rog sau minoritatilor nationale, presedintele Iuscenko a apreciat "onoarea de a inaugura prima sesiune a comisiei mixte la nivel prezidential", comisie ce a "confirmat vointa comuna de a conlucra, de a sustine un nivel foarte inalt si activ al dialogului". Viktor Iuscenko a declarat ca, pe baza "unui dinamism deosebit al relatiilor bilaterale din ultimii ani", se poate bune "baza unei ameliorari" a acestor relatii. "Astazi, am inventariat problematica bilaterala si ne-am pus sarcina de a elibera relatiile bilaterale de neintelegerile mostenite din trecut", a spus presedintele Ucrainei.
Ghimpele numit Insula Serpilor





Insula Serpilor



Efortul constant al Ucrainei de a demonstra ca insula poate gazdui o localitate urmareste, fara indoiala, posibilitatea exploatarii zacamantului de petrol si gaze din zona, care ar reveni astfel Kievului, legile internationale specificand faptul ca, daca o insula este locuita, are dreptul la un platou intercontinental de 20 de kilometri.

In replica, partea romana a sustinut ca Insula Serpilor nu poate gazdui o localitate, fiind o stanca, un teritoriu arid lipsit pana si de apa potabila. Diferendul dintre Romania si Ucraina privind statutul Insulei Serpilor se judeca la ora actuala la Curtea Internationala de la Haga. Intre timp, Ucraina a adoptat denumirea de Satul Alb asezarii din Insula Serpilor, atragand totodata atentia Romaniei sa se abtina de la declaratii "categorice" privind apartenenta Insulei Serpilor. Insusi presedintele Iuscenko a declarat, cu o zi inaintea sosirii la Bucuresti, ca tara sa doreste inceperea exploatarii platoului din zona Insulei Serpilor, cu scopul declarat ca Ucraina sa-si asigure jumatate din consumul de petrol si gaze din productie proprie. La sfarsitul lui 2008, Curtea Internationala de la Haga se va pronunta in diferendumul privind Insula Serpilor, hotarare pe care, au anuntat presedintii Basescu si Iuscenko, va fi respectata de fiecare parte.Insula serpilor este insula principala a unui total de cinci insule din Marea Neagra. Ea se afla in apropierea coastelor Romaniei si Ucrainei. In prezent, Insula este parte a Raionului Chilia al regiunii Odessa (Ucraina). Platoul continental din jurul Insulei Serpilor este subiectul disputei dintre cele doua tari

Anexarea insulei de catre URSS

La 4 februarie 1948, prim-ministrul Republicii Populare Romane, dr. Petru Groza si ministrul de externe al URSS, Viaceslav Molotov, au semnat la Moscova "Protocolul referitor la precizarea parcursului liniei frontierei de stat intre Romania si URSS", care, cu toate ca invoca Tratatul de pace din 1947, stabileste, contrar prevederilor acestui Tratat, ca "Insula Serpilor, situata in Marea Neagra, la rasarit de gurile Dunarii, intra in componenta URSS" (art. 1, lit. b). In 1949, navele militare sovietice au ajuns langa Insula Serpilor, arestandu-i pe romanii ce pazeau farul si debarcandu-i in Sulina.

Imediat dupa ocuparea prin forta a Insulei Serpilor, sovieticii au instalat o importanta baza militara de supraveghere maritima si aeriana, cu scopul de a controla gurile Dunarii, precum si sisteme radar care supravegheau intreaga zona a Balcanilor. In mai multe randuri, pescarilor romani care au fost surprinsi de furtuna pe mare nu li s-a permis sa se adaposteasca pe insula, fiind refuzati de catre autoritatile militare sovietice, incidentele incheindu-se, de mai multe ori, cu victime.

Posesia sovietica asupra Insulei Serpilor a fost confirmata prin Tratatul incheiat intre Guvernul Republicii Populare Romane si Guvernul Uniunii Sovietice cu privire la regimul frontierei romano-sovietice, de colaborare si asistenta mutuala, semnat la Bucuresti la 27 februarie 1961.

Documentele din anii 1948-1949 au fost ratificate la data de 20 iunie 1961 la propunerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (pe atunci presedinte al Consiliului de Stat) doar de catre Consiliul de Stat al Republicii Populare Romine.

Din punct de vedere juridic, cele doua intelegeri bilaterale (protocolul si procesul verbal de predare) semnate intre Romania si URSS sunt neconstitutionale, fiind astfel nule si neavenite pentru dreptul international. Orice intelegere bilaterala prin care se cedau portiuni din teritoriul romanesc, nu putea sa intre in vigoare, fara ratificarea ei de catre Parlamentele celor doua tari (Sovietul Suprem al URSS, respectiv Marea Adunare Nationala a Romaniei), lucru care nu s-a intamplat. Astfel, se considera conform dreptului constitutional ca Insula Serpilor nu a fost instrainata niciodata de jure.

In perioada 1948-1990, cartografia sovietica a mentionat insula sub jurisdictia fostei U.R.S.S., in timp ce cartografia romaneasca a evitat diplomatic, prin mijloace tehnice, mentionarea sa in hartile publice. In hartile tiparite la Chisinau Insula Serpilor aparea fara a se specifica carei tari apartine. Incorporarea Insulei Serpilor la URSS a determinat diminuarea intinderii platoului maritim teritorial al Romaniei; din aceste cauze nu s-a putut ajunge la un acord privind delimitarea platoului continental si a zonei economice exclusive din Marea Neagra, partea sovietica pretinzand ca aceasta delimitare sa se faca intre Insula Serpilor si tarmul romanesc, ceea ce nu corespunde principiilor dreptului maritim, asa cum au fost consacrate la Conventia de la Geneva (1958) si reluate mai tarziu in Conventia de la Montego Bay asupra dreptului maritim din anul 1982. (Partea VIII, Regimul insulelor, Art. 121, pct. 3, Anexa 2). Delegatia guvernamentala romana a pus din nou in discutie problema Insulei la rundele de negocieri la nivel de experti privind fixarea limitei apelor teritoriale a platoului continental al Marii Negre si a zonei economice exclusive din anii 1967, 1975, 1976, 1978, 1980, 1986 si 1987, Uniunea Sovietica opunandu-se cu totul oricarei rectificari. Partea romana a refuzat in anul 1987 oferta sovietica de a-i ceda 4000 km patrati din cei 6000 km patrati din jurul insulei

Importanta strategica

Insula , cu o suprafata de doar 17 hectare, nu prezinta o importanta prea mare din punct de vedere teritorial si economic, in schimb are o foarte mare importanta din punct de vedere strategico-militar.
Dupa destramarea Uniunii Sovietice in 1991, Insula Serpilor impreuna cu baza militara, de control naval si aerian, de aparare antiaeriana si maritima, a trecut in administrarea Ucrainei. Statiile de radiolocatie aflate pe insula executa o cercetare aeronavala la mare distanta, intr-un perimetru ce cuprinde Marea Neagra si Marea Mediterana, pana la coastele Libiei, rezultatele cercetarii fiind transmise unui punct de conducere. Pe insula sunt stocate informatiile nucleare intercontinentale de pe teritoriul ucrainean. De asemenea, aici sunt amplasate statii de bruiaj si ascultare atat a convorbirilor in fonie, cat si a celor prin cablu. Pe insula a fost dislocata o garnizoana militara cu mai multe subunitati independente, care deservesc un heliodrom, un miniport militar, statii de radiolocatie, depozite, instalatii energetice, un far si sistemul de paza si aparare a granitelor de stat ale Ucrainei. Apararea bazei militare ucrainiene de pe insula se realiza printr-o nava de tip fregata, o nava de patrulare si unul sau doua submarine. Insula in prezent este demilitarizata si se afla intr-o dezvoltare rapida. In conformitate cu Tratatul romano-ucrainean din anul 1997, autoritatile din Ucraina si-au retras divizia militara, au demolat radarul militar si au transferat celelalte infrastructuri in mainile civililor.

Musai locuita

In afara de platforma de elicoptere, in anul 2002 a fost construit un debarcader pentru vapoare de pana la 8 metri adancime si urmeaza sa fie construit un port maritim. Insula are si o infrastructura civila cum ar fi un oficiu postal, o filiala de banca (a bancii ucrainene "Aval"), un punct de prim-ajutor, televiziune prin satelit, retea de telefonie, un turn de telefonie mobila si o retea Internet. Aceste actuni au avut loc ca urmare a faptului ca daca o insula este locuita atunci legile internationale ii dau si dreptul la platou continental de 20 km.

La 5 iulie 2006, la initiativa consiliilor regionale Valcov si Chilia, Parlamentul regional din Odessa a adoptat in unanimitate o decizie privind infiintarea unei localitat pe Insula Serpilor, in scopul, "turismului, activitatii stiintifice si pescuitului precum si crearea unor conditii optime de viata persoanelor ce se afla permanent pe insula", arata documentul adoptat". "Permanent" este un cuvant foarte important pentru autoritatile ucrainene pentru ca o comunitate permanenta este un statut la fel de solid ca stanca disputatei insule in demersul revendicarii acesteia.

Romania sustine ca Insula Serpilor are statutul de stanca, deoarece nu este locuita permanent si nu are surse de apa potabila, aprovizionarea insulei facandu-se cu elicopterul. In 1997 s-a semnat un tratat intre Romania si Ucraina prin care ambele state "au reafirmat ca frontiera existenta intre ele este inviolabila". Romania a semnat acest acord, ca o conditie a aderarii la NATO (care cerea Romaniei sa aiba tratate incheiate cu toate tarile vecine). Ulterior, ambele parti au fost de acord ca daca nu se ajunge la nici un consens in urmatorii doi ani cu privire la frontiera maritima, fiecare parte se poate adresa pentru arbitraj Curtii Internationale de Justitie de la Haga.

Petrol si gaze

Dupa 1980, o data cu descoperirea de rezerve considerabile de petrol si gaze naturale in Marea Neagra, interesul pentru aceasta insula a crescut mult. Conventia O.N.U. asupra marii de la Montego Bay recunoaste dreptul statelor sa-si extinda apele teritoriale la 12 mile, si in zona de exclusivitate economica, la 200 de mile marine.

Recent, au fost descoperite zacaminte de petrol (10 milioane de tone) si de gaze naturale (1 miliard metri cubi) in apropierea insulei.

Companiile petroliere British Petroleum (BP) si Royal Dutch Shell au semnat contracte de prospectiuni cu Ucraina, iar compania Total cu Romania. Compania austriaca OMV (proprietara celei mai mari companii petroliere din Romania, Petrom) a semnat un contract cu un consortiu format din Naftogaz Ukrainy si Chornomornaftogaz pentru a participa impreuna la licitatia pentru concesionarea respectivei suprafete.
Bastroe, sfidarea Kievului





Canalul Bastroe (Foto: Rompres)



Canalul Bastroe este principalul subiect de disputa intre Romania si Ucraina
Potrivit MAE, la de 11 mai 2004, Ucraina a inceput lucrarile de construire a canalului Dunare - Marea Neagra (pe bratele Chilia si Bastroe din Delta Dunarii) si la 26 august 2004 a inaugurat oficial prima etapa fara a lua in considerare reactiile negative si apelurile de suspendare a lucrarilor pana la respectarea dreptului international relevant, exprimate de partea romana, de statele europene si de Comisia Europeana, de organizatiile internationale active in domeniul protectiei mediului inconjurator si de diverse organizatii neguvernamentale. Partea ucraineana a transmis la data de 26 aprilie 2007, prin intermediul Ambasadei Romaniei la Kiev unele informatii tehnice despre proiectul Bastroe reprezentand, potrivit partii ucrainene, o notificare in baza articolului 3 al Conventiei de la Espoo din 1991 privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier.

Documentul se afla in analiza expertilor romani urmand sa fie apreciata conformitatea acestora cu prevederile Conventiei de la Espoo din 1991 privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier.


Demersul intreprins de autoritatile de la Kiev, in urma repetatelor solicitari ale autoritatilor romane, poate reprezenta, dar numai in masura in care corespunde exigentelor tehnice si normelor relevante, premisa unei solutionari a chestiunii proiectului ucrainean al canalului "Dunare-Marea Neagra" potrivit dreptului international. Ucraina a transmis documentul insa, concomitent a reluat, in regim experimental, navigatia pe bratele Chilia si Bastroe ale Dunarii, fapt care, arata MAE, nu respecta angajamentele asumate de partea ucraineana, atat in plan bilateral, cat si multilateral, cu privire la evitarea oricaror demersuri unilaterale si respectarea deplina a dreptului international. Intre timp, toate organizatiile de mediu, inclusiv Comisia de Ancheta a ONU care a evaluat impactul ecologic al construirii canalului, au aratat ca lucrarile Ucrainei distrug habitatul in aceasta zona protejata a deltei, avand un impact negativ asupra sistemului ecologic. Chiar si asa, autoritatile ucrainene au ignorat protestele internationale, scopul final al canalului fiind ca navele ucrainene sa ajunga din Dunare in Marea Neagra ocolind porturile romanesti. Totusi, o oarecare deschidere a Kievului s-a manifestat in vara acestui an, prin participarea la diferite dezbateri privind impactul canalului Bastroe asupra mediului, statutul Romaniei ca tara europeana si membru NATO, dar si obligatiile asumate de Ucraina in fata diverselor foruri internationale fiind realitati in fata carora atitudinea Kievului a trecut de la sfidare la dialog. Totusi, Ucraina nu a renuntat la principalul argument, potrivit caruia, odata finalizat, canalul Bastroe ar revigora economic si social regiunea, conferind Ucrainei un rol mai important in contextul transporturilor fluviale si maritime.
Tudor BORCEA



«« inapoi  |