«« inapoi  |

Obiectivul "Kiev"
(Ziua, 25/04/2008)

-- Presa ucraineana publica scenarii privind un posibil razboi civil in zona, declansat de aderarea la NATO a republicii conduse de Iuscenko. Sunt trecute in revista trupele de care dispun Moscova si aliatii sai, in comparatie cu cele ale Aliantei Nord-Atlantice, care pot interveni in 24 de ore: NRF Polonia si NRF Romania

O interventie in forta a Federatiei Ruse pe fondul unui razboi civil din Ucraina, legat de eventuala aderare a Kievului la NATO, ridica din nou problema efectivelor reale de care dispune Moscova in cazul unei interventii rapide.

Conform unui scenariu inaintat de publicatia ucraineana Segodnya, in cazul unui conflict cu Federatia Rusa, armata ucraineana se va dezintegra, un numar de mari unitati militare, compuse din etnici rusi, refuzand sa lupte impotriva armatei rusesti. Astfel, o parte din fortele militare ucrainene cu un efectiv de aproximativ 400.000 vor sustine operatiunile militare lansate de Moscova.

Federatia Rusa, a doua putere nucleara a lumii, dispune de un impresionant dispozitiv militar in apropierea granitelor Ucrainei. Conform datelor oficiale, Ministerul Apararii, Ministerul de Interne, serviciile de informatii si alte structuri militarizate dispun de peste cinci milioane de cadre active si rezervisti, capabili sa poarte un razboi ofensiv. Moscova ar putea dispune, de asemenea, de aportul a 300.000 de soldati din Republica dictatoriala Belarus. Dispunerea Flotei Militare a Marii Negre in portul militar Sevastopol (peninsula Crimeea), precum si a unitatilor de infanterie marina ale Federatiei Ruse in apropierea teritoriilor din estul Ucrainei revendicate de Kremlin vor conduce, conform Segodnya, la prabusirea imediata a dispozitivului defensiv ucrainean si ocuparea regiunilor aflate in litigiu. In contextul scenariilor vehiculate de presa ucraineana se mentioneaza faptul ca Polonia dispune de 220.000 de militari si Romania de 90.000 de cadre active.

Moscova are mana libera

Declaratia Finala a Summitului NATO de la Bucuresti reitereaza "profunda ingrijorare" a Aliantei fata de suspendarea unilaterala a CFE de catre Rusia, odata cu solicitarea adresata Federatiei de a relua implementarea obligatiilor asumate in Tratatul CFE. Acesta impune limite pentru armamentul greu detinut in zona cuprinsa intre Atlantic si muntii Urali, reafirmand principiul conform caruia, pe teritoriul nici uneia dintre tarile semnatare nu pot fi stationate forte straine fara acordul liber-consimtit al acesteia. In decembrie anul trecut, Rusia si-a suspendat oficial participarea la Tratat, decretul prezidential semnat de Vladimir Putin in acest sens invocand, intre "circumstante extraordinare (...), ce afecteaza securitatea Federatiei si necesita masuri imediate", "impactul negativ" al bazelor americane din Romania si Bulgaria asupra limitarilor impuse de CFE, alaturi de tergiversarea ratificarii documentului de catre statele NATO.
(Anne Marie LUPASCU, Mihai ISAC)

Transnistria, fortareata Rusiei

Conform datelor oficiale prezentate de autoritatile militare de la Moscova, in regiunea separatista transnistreana sunt dislocati aproximativ 1500 de soldati ai Federatiei Ruse, reuniti sub egida Grupului Operativ de Forte Ruse din Transnistria (GTOR).

Metamorfozate in urma redislocarii fictive a Armatei a XIV-a Ruse, vinovata de crime de razboi impotriva civililor in timpul conflictului de pe Nistru, fortele militare si paramilitare transnistrene dispun de un sistem complex de organizare, aflat in plin proces de modernizare. Conform datelor neoficiale, in luna aprilie 2008, Ministerul Apararii de la Tiraspol avea in subordine aproximativ 6000 de soldati activi. Organigrama oficiala a ministerului, prezentata organizatiilor internationale, cuprinde patru mari unitati de infanterie (brigazi), precum si cateva batalioane independente cu destinatie speciala sau de tancuri. In cadrul Ministerului Afacerilor Interne transnistrean se regasesc sase batalioane de forte speciale, inclusiv detasamentele Cobra si Dnestr, ai caror membri au beneficiat de stagii indelungate de pregatire in unitati speciale ale armatei ruse, cunoscute generic de Spetnaz ("Moarte Spionilor"). Potrivit datelor neoficiale. aceasta structura are o capacitate ofensiva de aproximativ 3500 de oameni, fara a fi luate in considerare unitati teritoriale sau de rezerva.

Ministerul Securitatii (MGB) de la Tiraspol isi subordoneaza la randul sau batalionul cu destinatie speciala Delta, subunitate de aproximativ 3000 de oameni, ce a participat periodic la operatiunile militare rusesti din Cecenia si Daghestan. O trasatura a masinii de razboi separatiste este prezenta masiva a fortelor paramilitare si a rezervistilor, inclusiv detasamente de cazaci din componenta Armatei de cazaci a Marii Negre, care dispune de un comandament regional la Tiraspol. In caz de conflict, regimul de la Tiraspol poate folosi in lupta, in primele 24 de ore, aproximativ 3500 de cazaci si, ulterior, pana la 80.000 de rezervisti, conform unor experti in materie. Cele mai pesimiste estimari ale Biroului Demografic al SUA punand aceasta cifra la 120.000 de rezervisti in regiunea separatista. (Mihai ISAC)

Ucraina contra Romaniei

Ambitiile militare ale Kiev-ului se manifesta in mod periodic, "strategii de birou" din capitala ucraineana considerand drept principale cauze ale unui eventual conflict militar dintre Romania si Ucraina diferendele juridice privind statutul stancii cunoscute sub numele de Insula Serpilor, si a platformei sale continentale, precum si opozitia statului roman fata de constructia "canalului" Bastroe de catre Ucraina. Pretentiile asupra Transnistriei complica si mai mult situatia.

Citand membri ai conducerii Ministerului Apararii de la Kiev, revista "Flot Ukrainii", oficiosul fortelor navale ucrainean, a cerut intr-un recent articol atat suplimentarea numarului de vase militare ucrainene in regiunea stancii, cat si organizarea unor manevre navale cu participare internationala rasariteana, din CSI. Pe de alta parte, importanta canalului Bastroe in viziunea elitei exsovietice de la Kiev este subliniata de analizele strategice publicate de periodicele Narodnaya Armia si Flot Ukrainii, prin care membri ai conducerii flotei militare ucrainene solicita o majorare semnificativa a bugetului alocat acestei categorii de forte armate pentru anul 2008, precum si preluarea de catre Kiev a unor nave militare de la Flota Marii Negre a Federatiei Ruse. Aceleasi surse au solicitat consolidarea prezentei flotei militare ucrainene in regiunea canalului Bastroe prin construirea unor baze permanente ale flotei fluviale in aceasta zona. Flot Ukrainii a precizat ca pentru toamna anului 2008 sunt prevazute, in regiunea Bastroe, o serie de manevre navale complexe, cu participarea unor nave si unitati militare ale tarilor membre ale organizatiilor regionale de securitate. Fosta republica sovietica mentine un imens aparat militar, pe fondul stagnarii economice si a unei instabilitati politice cronice. (M.I.)

Forta de interventie rapida a Aliantei e doar pe hartie

Forta de interventie rapida a NATO (NRF), declarata operationala dupa summitul de la Riga, din 2006, se doreste a fi o forta multinationala, avansata din punct de vedere tehnologic, flexibila, rapid dislocabila si interoperabila, compusa din elemente terestre, maritime si aeriene. NRF ar trebui, practic, sa numere 25.000 de soldati si sa se poata deplasa cu rapiditate la mari distante.

Se poate spune ca NRF a fost gandita ca un "rezervor de forte" pentru indeplinirea unor misiuni de securitate colectiva sau de gestionare a crizelor pentru circumstante exceptionale. Aceasta Forta a NATO nu a fost niciodata intr-o operatiune, iar unitatile care o compun, aflate in armatele statelor membre ale Aliantei, se schimba, prin rotatie, la sase luni. NRF are o componenta terestra de marimea unei brigazi, inzestrate cu capabilitatea de intrare fortata in teatru, o grupare de forte navale compusa dintr-un grup de lupta condus de un port-avion, un grup amfibiu si un grup de actiuni la suprafata si o componenta aeriana capabila sa execute 200 de iesiri pe zi. Oficialii Aliantei, prin vocea purtatorului de cuvant al NATO, James Apathurai, au recunoscut insa ca "NRF nu este atat de puternica pe cat ne-am fi dorit", statele Aliantei Nord Atlantice nefiind in masura sa aduca contributii suficiente la numarul fixat de 25.000 de soldati. Apathurai a recunoscut, chiar la finele anului trecut, ca NRF nu este operationala suta la suta, sustinand ca acest concept trebuie sa evolueze. De altfel, pana acum, NRF a fost angajata doar in actiuni umanitare, ambele in 2005, dupa uraganul Katrina din SUA si dupa cutremurul din Casmir. (Luciana POP)



«« inapoi  |