«« inapoi  |

Cosmin Dinescu, Daniel Müller: Actele exercitate de Ucraina în zona în dispută nu pot avea efecte juridice
(MAE.ro, 05/09/2008)

Rezumat pledoarii 5 septembrie 2008

Activităţile "statale" invocate de Ucraina (activităţile de exploatare sau explorare a depozitelor de hidrocarburi sau actele poliţiei de frontieră ucraineană în zona în dispută din Marea Neagră) nu pot avea niciun efect juridic în procesul de faţă, a arătat Daniel Müller, expert internaţional care reprezintă România la Curtea Internaţională de Justiţie în procesul împotriva Ucrainei pentru delimitarea spaţiilor maritime. Cosmin Dinescu, co-agent al României la CIJ, a continuat raţionamentul lui Daniel Müller, arătând că toate aceste acte ale Ucrainei au avut loc după data critică a cristalizării diferendului cu România şi nu îndeplinesc condiţiile necesare care le-ar fi putut face relevante pentru delimitare, astfel încât Curtea nu le poate lua în considerare.

Pledoariile României au fost susţinute astăzi de Daniel Müller, consilier, reprezentant al României la CIJ, pe tema "Rolul activităţilor întreprinse de un stat în zona în dispută în delimitarea spaţiilor maritime", Cosmin Dinescu, Co-agent al României pentru CIJ, cu tema "Argumentaţia eronată a Ucrainei legată de activităţile întreprinse în zona în dispută", James Crawford, expert internaţional, cu tema "Linia de delimitare propusă de România" şi Vaughan Lowe, reprezentant al României la CIJ, cu tema "Verificarea caracterului echitabil al liniei de delimitare".

În discursul său, Daniel Müller a arătat că argumentul Ucrainei conform căruia în zona aflată în dispută s-ar fi conturat o linie de delimitare de facto prin comportamentul părţilor este total eronat. În acest sens, el a arătat că în dreptul internaţional al mării, activităţile exercitate de state în zona supusă delimitării nu au relevanţă în procesele de delimitări maritime, neputând fi considerate drept circumstanţe speciale pentru stabilirea liniei de delimitare, aşa cum ar dori Ucraina. Jurisprudenţa bogată a instanţelor internaţionale, inclusiv a CIJ, invocată pe larg de expertul părţii române, demonstrează clar irelevanţa juridică a unor astfel de acte de care încearcă să se prevaleze Ucraina.

Cosmin Dinescu, Co-agent al României pentru CIJ, a demonstrat, la rândul său, că toate activităţile din zona în dispută, documentate de Ucraina în faza scrisă a procesului, au avut loc după data cristalizării diferendului, astfel că, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii, ele nu pot fi luate în considerare. În plus, ulterior anului 1997 - când a intrat în vigoare Acordul Conex Tratatului de bază dintre România şi Ucraina, desfăşurarea unor astfel de activităţi a avut un regim special, reglementat de Acordul conex - acord care a confirmat existenţa disputei maritime româno-ucrainene.

Activităţile de explorare şi concesiunile în vederea exploatării, invocate de Ucraina (concesiunea perimetrului Delfin - 1993, a perimetrului Olimpiska - 2001 şi a perimetrului Gubkina - 2003) au avut loc după anul 1995, an în care diferendul este menţionat prima oară într-un schimb de documente diplomatice româno-ucrainean. Mai mult, Cosmin Dinescu a demonstrat că activităţile invocate de Ucraina nu pot avea nicio relevanţă dat fiind că nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a putea fi luate în calcul (respectiv ca ele să fi reprezentat expresia unui acord tacit între cele două părţi). Aceste activităţi s-au desfăşurat pe o perioadă limitată în timp, nu acoperă geografic regiunea corespunzând cu pretenţia Ucrainei (perimetrele în care Ucraina a acordat astfel de concesiuni sau a efectuat activităţi de patrulare navală nu intră decât foarte puţin şi irelevant în zona aflată în delimitare), iar România a protestat în mod constant faţă de orice act de concesiune din partea Ucrainei.

În ceea ce priveşte explorarea zonei în dispută, Cosmin Dinescu a arătat că România a exercitat astfel de activităţi ştiinţifice (permise, conform Acordului Conex la Tratatul politic din 1997, şi în condiţiile existenţei diferendului) într-o manieră substanţială şi cu o constanţă mult mai mare decât Ucraina.

În ceea ce priveşte activităţile poliţiei de frontieră în zonă, evocate de Ucraina, Cosmin Dinescu a arătat că, şi în situaţia în care acestea ar fi adevărate (ele nu sunt atestate decât de declaraţii pe proprie răspundere ale unor ofiţeri de marină ucraineni, făcute pentru scopurile procedurii în curs la CIJ), nu pot fi luate în considerare pentru că au avut loc după 1998, deci ulterior datei cristalizării diferendului şi încheierii Acordului Conex.

James Crawford, Vaughan Lowe: Modul de trasare a unei linii de delimitare echitabile

În pledoaria sa, profesorul James Crawford a descris tehnic modul de trasare a unei linii de delimitare, considerat de România echitabil. Acesta este modul de delimitare dezvoltat chiar de Curtea Internaţională de Justiţie, în cazurile precedente de delimitare maritimă pe care le-a soluţionat până acum.

Astfel, profesorul Crawford a arătat că primul pas este trasarea unei linii echidistante în sectorul ţărmurilor adiacente şi unirea acesteia cu arcul de cerc cu rază de 12 mile maritime din jurul Insulei Şerpilor, care a fost deja stabilit ca linie de delimitare prin acordurile româno-sovietice din 1949, 1963, 1974, la care Ucraina este parte şi pe care trebuie să le respecte, ca succesor al URSS. Linia de delimitare a fost confirmată si printr-un mare număr de hărţi produse atât de România şi Ucraina, precum şi de state terţe.

Profesorul Crawford a demonstrat că - şi în condiţiile în care aceste acorduri nu ar fi existat - traseul liniei de delimitare trebuie să urmeze tot arcul de cerc cu rază de 12 mile maritime din jurul Insulei Şerpilor, deoarece, conform practicii internaţionale, formaţiuni maritime poziţionate geografic în mod similar cu aceasta (izolat de coastă) au fost ignorate în trasarea liniei de delimitare, cu excepţia mării lor teritoriale. Totodată, Insula Şerpilor trebuie ignorată şi în considerarea caracteristicilor sale naturale de stâncă, fără drept la platou continental şi zonă economică exclusivă.

Linia de echidistanţă este trasată în relaţie cu ţărmurile adiacente (în prelungire) ale celor două state şi punctele relevante de pe ele:

- Pentru România:

* Ţărm relevant: porţiunea cuprinsă între frontiera terestră cu Ucraina şi Peninsula Sacalin
* Punct de bază: extremitatea digului Sulina.

- Pentru Ucraina:

* Ţărm relevant: porţiunea cuprinsă între frontiera terestră cu România şi Limanul Nistrului
* Puncte de bază: Capul Kubansky şi capul Burgas

Al doilea pas, arată James Crawford, este trasarea unei linii mediane în sectorul ţărmurilor opuse relevante:

- Pentru România:

* Ţărm relevant: întregul ţărm românesc
* Punct de bază: extremitatea digului Sulina, extremitatea sud-estică a Peninsulei Sacalin.

- Pentru Ucraina:

* Ţărm relevant: ţărmul Peninsulei Crimeea cuprins între Capul Tarhankut şi Capul Sarici
* Puncte de bază: Capul Tarhankut şi Capul Khersones.

Modul de trasare a celor două linii a fost reprezentat în timpul pledoariei profesorului Crawford prin grafice dinamice.

Cele două linii trasate compun linia provizorie de delimitare şi se trece la pasul al treilea, care constă în a verifica echitatea acesteia prin calculul proporţiei dintre lungimea ţărmurilor relevante şi suprafeţele de platou continental şi zonă economică exclusivă alocate celor două state. Profesorul Crawford a arătat că această proporţie este una echitabilă în cazul de faţă şi, prin urmare, nu se justifică deplasarea liniei de delimitare, care devine astfel frontiera (linia de delimitare) dintre cele două state.

Acest argument a fost întărit de profesorul Vaughan Lowe, în ultima pledoarie a României din această săptămână, care încheie astfel primul tur de pledoarii ale României.

Vaughan Lowe a arătat că pentru Ucraina nu se poate considera întregul litoral drept ţărm relevant, deoarece aceasta contravine definiţiei juridice a platoului continental şi noţiunii de coaste relevante. Astfel, pentru Ucraina doar porţiunea cuprinsă între frontiera fluvială cu România şi Limanul Nistrului şi ţărmul Peninsulei Crimeea cuprins între Capul Tarhankut şi Capul Sarici pot fi considerate ţărmuri relevante pentru prezentul caz de delimitare maritimă

Vaughan Lowe a demonstrat printr-o bogată argumentaţie juridică faptul că, potrivit soluţiei de delimitare a României, raportul dintre suprafeţele alocate statelor şi lungimea coastelor relevante este unul echilibrat, care respectă metoda dezvoltată de CIJ în speţele de acest fel. În acest sens, formula de delimitare propusă de România, urmând regulile CIJ în materie, este realistă şi echitabilă, respectând pe deplin principiile şi normele de drept internaţional în materie, în contrast cu soluţia promovată de Ucraina care este vădit disproporţionată şi inechitabilă.


INFORMAŢII DE FOND

Acest discurs încheie pledoariile României în primul tur de audieri publice în procesul cu Ucraina pentru delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive de la CIJ. În perioada 9-12 septembrie 2008 va avea loc primul tur de pledoarii al Ucrainei, urmat la 15-16 septembrie de al doilea tur de pledoarii al României, prin care echipa ţării noastre la CIJ va reacţiona la argumentaţia expusă de partea ucraineană în primul tur şi va pune concluziile cu privire la soluţia de delimitare pe care o consideră echitabilă şi conformă dreptului internaţional în prezentul proces.

«« inapoi  |