«« inapoi  |

Delimitarea spaţiilor maritime România - Ucraina
(MAE.ro, 01/09/2008)

Delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive ale României şi Ucrainei în Marea Neagră

1. Delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive în sectorul nordic al bazinului de vest al Mării Negre a făcut obiectul unui proces îndelungat de negocieri, desfăşurat în perioada 1967-1987, între România şi Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, fără ca cele două părţi să ajungă la un acord. După destrămarea URSS, această problematică a fost abordată în relaţia cu partea ucraineană.

La data de 2 iunie 1997 a fost semnat, la Constanţa, Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina (Tratatul politic de bază). Tot cu această ocazie, a fost semnat > Acordul conex (pdf) Tratatului politic de bază, încheiat prin schimb de scrisori între miniştrii afacerilor externe ai celor două ţări.Acest ultim document conţine prevederi referitoare la obligaţia părţilor de a începe negocieri în vederea încheierii unui Tratat privind regimul frontierei de stat şi a unui Acord pentru delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive ale României şi Ucrainei în Marea Neagră. Totodată, Acordul conex conţine o serie de principii în funcţie de care cele două părţi au convenit să realizeze delimitarea.

În acelaşi timp, documentul menţionat includea o clauză compromisorie care stabileşte posibilitatea pentru oricare din părţi să sesizeze unilateral Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga pentru soluţionarea delimitării spaţiilor maritime, în cazul îndeplinirii, cumulativ, a două condiţii:

a) negocierile cu privire la delimitarea spaţiilor maritime să se fi desfăşurat pe o perioadă mai mare de doi ani;

b) Tratatul privind regimul frontierei de stat să fi intrat în vigoare sau să se demonstreze faptul că acesta nu a intrat în vigoare din vina celeilalte părţi.


2. Astfel, în 1998, a început negocierea, în paralel, a Tratatului privind regimul frontierei comune şi a Acordului privind delimitarea spaţiilor maritime.

Tratatul privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră a fost, semnat la Cernăuţi, la 17 iunie 2003, de către preşedinţii României şi Ucrainei, intrând în vigoare în urma schimbului instrumentelor de ratificare, realizat la Mamaia, la data de 27 mai 2004.

În schimb, negocierile bilaterale referitoare la Acordul privind delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive ale României şi Ucrainei în Marea Neagră, desfăşurate în perioada 1998-2004, nu au condus la rezultate concrete, textul acestui document nefiind convenit.

În aceste condiţii, având în vedere faptul că ambele condiţii privind sesizarea CIJ erau îndeplinite, şi faţă de lipsa de progrese în negocierile bilaterale (24 de runde, completate de 10 alte runde la nivel de experţi), la data de 16 septembrie 2004 România a transmis către Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga cererea de iniţiere a procedurilor (Application Instituting Proceedings) în vederea soluţionării problematicii delimitării platoului continental şi a zonelor economice exclusive ale României şi Ucrainei în Marea Neagră.

Agentul părţii române a fost desemnat domnul Bogdan Aurescu, iar în calitate de co-Agenţi au fost numiţi domnul Cosmin Dinescu, director general pentru afaceri juridice şi domnul Călin Fabian, Ambasadorul României la Haga.


3. Recurgerea la jurisdicţia CIJ prezintă avantajul garantării pronunţării unei soluţii echitabile şi aflate în deplină concordanţă cu normele dreptului internaţional.

Curtea Internaţională de Justiţie, principalul organ judiciar al Naţiunilor Unite, are o expertiză deosebită în ceea ce priveşte delimitarea spaţiilor maritime.

Competenţa membrilor Curţii, integritatea lor dincolo de orice îndoială, precum şi expertiza deosebită a CIJ în soluţionarea unor astfel de litigii constituie veritabile garanţii în acest sens. De asemenea, sesizarea CIJ creează perspectiva rezolvării problematicii delimitării platoului continental şi zonelor economice ale României şi Ucrainei în Marea Neagră într-un interval de timp rezonabil (media duratei de timp aferente soluţionării cazurilor de către CIJ este de 4 ani).


4. Printr-un ordin din data de 19 noiembrie 2004, Curtea Internaţională de Justiţie a fixat termenul de 19 august 2005 ca data până la care putea fi depus Memoriul părţii române, respectiv termenul de 19 mai 2006 pentru depunerea Contra-memoriului părţii ucrainene.

La data de 15 august 2005 - înainte de expirarea termenului fixat prin Ordinul Curţii -, Agentul părţii române pentru procedurile în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie în cazul Delimitarea maritimă în Marea Neagră (România v. Ucraina), Bogdan Aurescu, a depus, la Haga, la Grefa Curţii, Memoriul României, cuprinzând fundamentarea poziţiei părţii române.

Memoriul este însoţit de anexe incluzând documente şi hărţi ce constituie elementele de probă pe care se fundamentează argumentaţia părţii române.

La data de 16 mai 2006 a fost depus, la Grefa CIJ, Contra-memoriul părţii ucrainene - etapă firească a procesului aflat pe rolul Curţii, în continuarea procedurilor scrise în faţa acestei instanţe.

În urma examinării acestui document, partea română a decis, în conformitate cu Regulile de procedură ale CIJ, să treacă la elaborarea unei Replici, care va avea rolul de a exprima reacţia faţă de elementele de susţinere din Contra-memoriu şi de a le contra-argumenta, partea ucraineană urmând să depună, la rândul său, la Grefa Curţii, o Duplică.

Astfel, printr-un Ordin al instanţei de la Haga, din data de 3 iulie 2006, au fost fixate şi termenele pentru depunerea Replicii părţii române (22 decembrie 2006), respectiv, a Duplicii părţii ucrainene (15 iunie 2007).

La data de 19 decembrie 2006 a fost depusă la Grefa Curţii Internaţionale de Justiţie Replica României în această speţă, care include contra-argumentaţia părţii române faţă de susţinerile părţii ucrainene din Contra-memoriu, precum şi o reiterare şi consolidare a poziţiei expuse de partea română în Memoriu.

Printr-un ordin din data de 8 iunie 2007 Curtea a extins termenul de depunere a Duplicii de către Ucraina până la data de 6 iulie 2007. Duplica a fost depusă de către partea ucraineană la Grefa CIJ la data de 5 iulie 2007.

Conform art. 53 alin (2) al Regulilor de Procedură ale Curţii, conţinutul actelor depuse de părţi are caracter confidenţial, până la iniţierea fazei orale a procedurilor, când Curtea poate decide, după consultarea părţilor, să le facă accesibile publicului.

După finalizarea fazei scrise, va urma etapa orală a procedurilor (pledoariile celor două părţi), iar ulterior deliberările şi pronunţarea hotărârii Curţii (care va avea loc, cel mai probabil, în a doua jumătatea a anului 2008).


5. Cu ocazia vizitei întreprinse la Kiev de către domnul Mihai-Răzvan Ungureanu, ministrul afacerilor externe al României, la data de 22 martie 2005, s-a decis reluarea discuţiilor bilaterale româno-ucrainene referitoare la delimitarea spaţiilor maritime, în paralel cu desfăşurarea procedurilor în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie şi fără ca aceste proceduri să fie afectate în vreun fel. În acelaşi sens au fost şi concluziile discuţiilor pe această temă care au avut loc cu ocazia întâlnirilor oficiale dintre preşedintele României, domnul Traian Băsescu, şi preşedintele Ucrainei, domnul Victor Iuşcenko (Bucureşti, 21 aprilie 2005, şi Kiev, 2 februarie 2006).

În paralel cu procedurile în faţa CIJ, au avut loc şi discuţii bilaterale, patru întâlniri la nivel de experţi desfăşurându-se la Kiev (14-15 aprilie 2005 şi, respectiv, 31 octombrie - 1 noiembrie 2005), Constanţa (2-3 iunie 2005) şi Bucureşti (28-29 martie 2006). Delegaţiile română şi ucraineană participante la negocieri şi-au reafirmat încrederea în capacitatea Curţii Internaţionale de Justiţie de a rezolva problema delimitării spaţiilor maritime ale celor două state în Marea Neagră într-un mod echitabil şi imparţial şi au reiterat poziţia conform căreia discuţiile bilaterale nu trebuie să prejudicieze în nici un fel desfăşurarea procedurilor în faţa CIJ.

În cadrul întâlnirii de la Odesa (4 iulie 2006) a miniştrilor afacerilor externe ai celor două ţări s-a convenit ca noi runde de negocieri bilaterale să se desfăşoare doar în cazul în care va fi necesar.

În cadrul întâlnirii prilejuite de deschiderea, la data de 15 ianuarie 2007, a punctului de trecere a frontierei de la Sighetu Marmaţiei - Solotvino, preşedintele României, domnul Traian Băsescu, şi preşedintele Ucrainei, domnul Victor Iuşcenko, au subliniat că recurgerea la jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie corespunde unei relaţii bilaterale civilizate. De asemenea, preşedintele ucrainean Victor Iuşcenko a confirmat că Ucraina va respecta, fără echivoc, decizia Curţii Internaţionale de Justiţie în această speţă.


6. În perioada 2-19 septembrie 2008 au loc audierile părţilor în procesul privind Delimitarea maritimă în Marea Neagră (România c. Ucraina). Această etapă procesuală este faza orală a procesului şi constă în prezentarea publică a pledoariilor cuprinzând argumentaţia juridică a celor două părţi în faţa judecătorilor CIJ, la Palatul Păcii din Haga, sediul Curţii Internaţionale de Justiţie.

Procedurile orale se desfăşoară în două runde, după cum urmează: în perioada 2-5 septembrie 2008 - prima rundă de pledoarii ale României, în calitate de reclamant; în perioada 9-12 septembrie 2008 - prima rundă de pledoarii ale Ucrainei, în calitate de pârât; în perioada 15-16 septembrie 2008 - a doua rundă de pledoarii şi concluziile României cu privire la soluţia de delimitare pe care o consideră echitabilă şi conformă dreptului internaţional în proces; în perioada 18-19 septembrie 2008 - a doua rundă de pledoarii şi concluziile Ucrainei.

Pledoariile sunt publice, ele fiind deschise participării - cu respectarea regulilor stabilite de CIJ în acest sens - a presei scrise şi radio-TV, precum şi a oricărei persoane interesate.
Detalii audieri la CIJ (Haga)

Procedurile în faţa Curţii, care au ca obiect soluţionarea problemei delimitării platoului continental şi a zonelor economice exclusive ale României şi Ucrainei în Marea Neagră, au fost iniţiate la data de 16 septembrie 2004, în urma sesizării acestei instanţe internaţionale de către România (care are calitatea de reclamant, în timp ce Ucraina are calitatea de pârât). În prezent, procedurile se află în partea finală a fazei scrise, care a constat în depunerea de către fiecare parte a câte două documente (Memoriul României - la 15 august 2005, Contra-Memoriul Ucrainei - la 16 mai 2006, respectiv Replica României - la 19 decembrie 2006 şi Duplica Ucrainei - la 5 iulie 2007). Faza scrisă se finalizează, din punct de vedere formal, în momentul începerii pledoariilor în faţa CIJ.

Finalizarea, la 19 septembrie 2008, a fazei orale a procedurilor va fi urmată de deliberările Curţii şi de pronunţarea unei hotărâri, care va avea caracter definitiv, obligatoriu şi executoriu pentru părţi. Conform practicii de până în prezent a CIJ, pronunţarea unei hotărâri într-un caz supus soluţionării are loc într-un interval de 3 până la 6 luni de la încheierea pledoariilor, în funcţie de complexitatea cazului.

«« inapoi  |