«« inapoi  |

Deschiderea pledoariilor României în procesul de la Haga privind delimitarea maritimă în Marea Neagră
(MAE.ro, 09/02/2008)

Rezumat pledoarii 2 septembrie 2008

Bogdan Aurescu, Agentul României pentru Curtea Internaţională de Justiţie, a deschis astăzi, conform practicii CIJ, pledoariile României în procesul împotriva Ucrainei pentru delimitarea spaţiilor maritime din Marea Neagră. Scopul procesului de la Haga, a arătat Bogdan Aurescu în discursul său de introducere, este trasarea unei linii de delimitare care să stabilească suprafaţa de platou continental şi zonă economică exclusivă ale României şi, respectiv, ale Ucrainei în Marea Neagră, în zona unde pretenţiile celor două state la platou continental şi zonă economică exclusivă sunt concurente.

Pledoariile României au fost susţinute astăzi de Bogdan Aurescu, Agentul României pentru CIJ, Alain Pellet, expert internaţional care reprezintă România, pe tema "Jurisdicţia şi dreptul aplicabil", Cosmin Dinescu, co-agentul României pentru CIJ, care a descris "Contextul geografic al zonei delimitării" şi James Crawford, reprezentant al României, pe tema "Coastele şi zona relevante pentru delimitare".


Agentul României a exprimat, în numele României, încrederea ţării noastre în CIJ şi în dreptul internaţional, care reprezintă pentru România nucleul esenţial al politicii sale externe şi instrumentul cel mai eficient de realizare a intereselor sale legitime.

Agentul României la CIJ a dezvoltat argumentul României conform căruia caracteristicile geografice ale zonei în care se efectuează delimitarea în procesul României cu Ucraina de la Haga permit aplicarea fără excepţie a metodei clasice de delimitare folosită de CIJ în practica sa, singura circumstanţă geografică mai aparte din zonă fiind formaţiunea maritimă Insula Şerpilor.

Discursul Agentului a arătat, totodată, că prima parte a delimitării maritime dintre România şi Ucraina a fost deja realizată prin acorduri între România şi URSS, sub forma unor procese verbale de demarcare a frontierei încheiate începând cu anul 1949, care trasează frontiera în zona din jurul Insulei Şerpilor. Linia de delimitare merge, conform acestor acorduri, pe arcul de cerc din jurul acestei formaţiuni, pe o rază de 12 mile marine, iar spaţiile maritime exterioare acestei frontiere aparţin României. Ucraina, ca ţară succesoare a URSS la aceste acorduri, este obligată să le respecte.

România doreşte o delimitare echitabilă a suprafeţei în dispută, iar CIJ, aplicând cu profesionalism şi integritate dreptul internaţional, este cea mai potrivită instanţă să determine linia de delimitare, a spus Agentul României la Haga.

Bogdan Aurescu a demonstrat în pledoaria sa că argumentul Ucrainei, conform căruia acesta este un caz foarte complex din punct de vedere juridic şi geografic şi că aceasta ar fi fost cauza eşuării negocierilor dintre cele două părţi, este eronat. Agentul României a arătat că negociatorii români au susţinut încă de la începutul negocierilor folosirea metodei de delimitare consacrată de CIJ în jurisprudenţa sa - "metoda echidistanţă/mediană - circumstanţe speciale/relevante" - dar Ucraina nu a fost de acord cu aceasta până în momentul procesului de la CIJ, când, în documentele scrise, depuse la Curte, precizează că acceptă metoda internaţional recunoscută. În realitate, arată Agentul României, neacceptarea de către Ucraina a metodei CIJ de delimitare, propusă de România în perioada negocierilor, este cea care a condus la eşecul acestora. Pe de altă parte, acceptarea de către Ucraina a metodei CIJ în cadrul procedurii declanşate la Haga de România este doar aparentă şi formală, pentru că - arată Agentul României - modul de aplicare al acestei metode, aşa cum este el propus de Ucraina, nu face altceva decât să distorsioneze vădit principiile şi regulile de drept pe care se bazează metoda utilizată constant de CIJ în jurisprudenţa sa.

Agentul României la CIJ a demonstrat prin proiecţii şi comparaţii grafice modul în care Ucraina distorsionează metoda de delimitare maritimă folosită de CIJ pentru a emite pretenţii nejustificate de dreptul internaţional la platou continental şi zonă economică exclusivă

România nu poate accepta extinderea consecinţelor inechitabile produse deja de nedreptatea istorică prin care formaţiunea geografică Insula Şerpilor a fost ocupată ilicit de către URSS în 1948, a arătat Bogdan Aurescu.

Agentul României a descris istoricul ocupării ilicite a Insulei Şerpilor, demonstrând nedreptăţile create deja de această situaţie contrară dreptului internaţional (mai precis Tratatul de Pace de la Paris din 1947) în zona gurilor Dunării şi în proximitatea formaţiunii geografice în cauză. A arătat, totodată, efectele inechitabile pentru România ale modului arbitrar de stabilire a frontierei maritime în 1949, cu încălcarea regulilor de drept în materie. Ar fi injust ca aceste consecinţe să genereze efecte negative suplimentare în detrimentul României prin acordarea unui rol mărit formaţiunii maritime în cauză în contextul prezentei delimitări, a arătat Bogdan Aurescu, cerând Curţii să ţină cont de aceste circumstanţe politico-istorice.

În continuare, discursul Agentului a aratăt că în procesul de delimitare maritimă de la CIJ, formaţiunea maritimă Insula Şerpilor trebuie tratată conform normelor de drept internaţional care se referă la stânci (articolul 121, paragraful 3 din Convenţia privind Dreptul Mării), aşa cum, de altfel, a acceptat şi Ucraina la momentul încheierii Tratatului din 1997. La momentul semnării, în 1982, şi la cel al ratificării Convenţiei privind Dreptul Mării, în 1996, România a făcut o declaraţie, necontestată de Ucraina anterior procedurilor de la CIJ, prin care menţionează că statutul juridic al formaţiunii Insula Şerpilor, "nelocuită şi lipsită de viaţă economică proprie" nu poate afecta delimitarea spaţiilor maritime ale celor două state.


Alain Pellet: Curtea Internaţională de Justiţie are competenţa să traseze întreaga linie de delimitare din Marea Neagră

Alain Pellet, renumit profesor francez de drept internaţional care reprezintă România în procesul de la CIJ, a arătat că această instanţă are competenţe depline în realizarea delimitării platoului continental şi a zonelor economice exclusive din Marea Neagră, competenţe convenite de România şi Ucraina prin Acordul Conex la Tratatul politic de bază din 1997.

Profesorul Pellet a contracarat în pledoaria sa argumentul Ucrainei conform căruia CIJ nu este competentă să traseze o linie de delimitare între, pe de o parte, platoul continental şi zona economică exclusivă a României şi, pe de altă parte, marea teritorială a Ucrainei din jurul formaţiunii Insula Şerpilor, ci doar între porţiunile de platou continental şi zone economice exclusive ale celor două state. Alain Pellet a arătat că textul din Tratatul politic dintre cele două state care împuterniceşte CIJ să soluţioneze întreaga problemă a delimitării spaţiilor maritime din Marea Neagră, acordă competenţe generale în acest sens instanţei de la Haga. Astfel, CIJ este competentă să rezolve diferendul dintre cele două state determinând o linie de delimitare pentru toată zona în dispută, inclusiv pe un segment al liniei care ar delimita marea teritorială a Insulei Şerpilor de platoul continental şi zona economică exclusivă ale României.

De asemenea, profesorul Pellet a arătat că CIJ trebuie să ia în considerare acordurile dintre România şi URSS care, în 1949, 1963 şi 1974, au realizat deja această delimitare pe arcul de cerc de rază de 12 mile marine din jurul formaţiunii maritime Insula Şerpilor.

În ce priveşte argumentul Ucrainei conform căruia regulile de delimitare prevăzute de Acordul Conex la Tratatul politic de bază din 1997 ar fi fost valabile doar pe perioada negocierilor, Profesorul Pellet a demonstrat că soluţionarea de către curţile internaţionale a unui diferend nu este altceva decât o continuare, cu alte mijloace, a soluţionării prin negocieri. De aceea, principiile şi regulile convenite în timpul negocierilor de către state sunt aplicate cu aceeaşi putere juridică şi în timpul proceselor din instanţele internaţionale, a spus profesorul Alain Pellet. Prin urmare, regulile de delimitare convenite prin Acordul Conex din 1997 sunt perfect aplicabile şi de către CIJ pentru soluţionarea diferendului dintre cele două părţi (printre aceste reguli numându-se şi aplicarea art. 121 din Convenţia privind Dreptul Mării, privind regimul insulelor care la alin. 3 reglementează regimul stâncilor, aplicarea regulii echidistanţei şi a medianei etc.)

Alain Pellet este profesor la Universitatea Paris Ouest Nanterre-La Défense şi reprezintă România în faţa CIJ.


Cosmin Dinescu: delimitarea maritimă trebuie să fie consecventă cu celelalte delimitări deja realizate în bazinul Mării Negre

Cosmin Dinescu, co-agent al României la CIJ, a arătat în a treia pledoarie de astăzi că în trasarea liniei de delimitare vor trebui luate în considerare circumstanţele create de acordurile de delimitare deja existente între state riverane Mării Negre (între Bulgaria şi Turcia, între Turcia şi Ucraina şi între Federaţia Rusă şi Georgia). Este necesară o abordare consecventă cu soluţiile precedente de delimitare din Marea Neagră, care au folosit metoda CIJ de delimitare maritimă, a argumentat Cosmin Dinescu.

Cosmin Dinescu, director general pentru afaceri juridice din Ministerul român al Afacerilor Externe, a descris, totodată, caracteristicile geografice ale bazinului de nord-vest al Mării Negre, în care are loc delimitarea. Co-agentul României a indicat în pledoaria sa aspectele geografice relevante pentru realizarea delimitării dintre cele două state. În concluziile sale, a arătat că orice depărtare de la abordările deja utilizate în acest context geografic ar putea conduce la un efect inechitabil, metoda de delimitare propusă de Ucraina în pledoariile scrise având ca efect o modificare artificială a geografiei obiective a zonei unde are loc delimitarea.

Cosmin Dinescu este directorul general al Direcţiei Generale Afaceri Juridice din cadrul MAE şi co-agent al României în procesul de la CIJ.


James Crawford: identificarea zonelor de coastă română şi ucraineană relevante, respectiv a zonei relevante pentru delimitare

Argumentele co-agentului Cosmin Dinescu au fost continuate în a patra pledoarie a zilei, cea a profesorului James Crawford, care a identificat zonele de coastă relevante ale celor două state pentru delimitarea în cauză.

Astfel, James Crawford a arătat cu argumente tehnice de specialitate care sunt zonele de coastă aflate în relaţie de adiacenţă (unul în prelungirea celuilalt) sau de opoziţie (faţă în faţă) care trebuie să fie luate în considerare pentru delimitarea maritimă. Profesorul Crawford a arătat că segmentul de ţărm ucrainean aflat între limanul Nistrului şi capul Tarhankut, din Peninsula Crimeea, trebuie ignorat în delimitarea maritimă, fiind nerelevant pentru această speţă.

James Crawford este profesor la Universitatea din Cambridge, expert emerit în dreptul internaţional al mării şi reprezentant al României în procesul contra Ucrainei.



INFORMAŢII DE FOND

Diferenţa dintre metodele de delimitare propuse de România şi Ucraina în cadrul negocierilor din perioada precedentă procesului de la CIJ

România a propus, inclusiv în timpul negocierilor cu Ucraina, algoritmul de delimitare maritimă folosit de CIJ în toate procesele de acest tip, "metoda echidistanţă/mediană - circumstanţe speciale/relevante". Astfel, după identificarea coastelor relevante (întregul ţărm românesc şi porţiunea din ţărmul ucrainean aflată în prelungirea coastei româneşti şi o parte a coastei Crimeei) şi a punctelor relevante de pe acestea, România a propus trasarea unei linii provizorii care este atât echidistantă, cât şi mediană (ţărmurile român şi ucrainean fiind atât în prelungire, cât şi faţă în faţă).

Linia astfel trasată urma să ia în considerare circumstanţele relevante din zona de delimitare, cum ar fi prezenţa formaţiunii maritime Insula Şerpilor. Aceasta nu poate influenţa linia provizorie decât într-o mică măsură, linia finală de delimitare trebuind să ia în considerare zona semicirculară cu rază de 12 mile marine de mare teritorială din jurul formaţiunii maritime, pe care Insula Şerpilor o are deja. Formaţiunea maritimă este o stâncă ce nu poate susţine locuire umană sau viaţă economică proprie, fără drept la platou continental şi zonă economică exclusivă, iar poziţia acestei stânci faţă de ţărmurile celor doua state, precum şi practica internaţională a statelor terţe şi hotărârile curţilor internaţionale, inclusiv a CIJ, susţin clar această poziţie.

În final, se realizează testul proporţionalităţii: comparaţia între rezultatul fracţiei spaţiilor alocate de linia provizorie de delimitare şi rezultatul fracţiei lungimii coastelor relevante.

Ucraina a propus în timpul negocierilor o metodă de delimitare neuzuală în practica internaţională, care prevedea trasarea unei linii de echidistanţă între ţărmul românesc, pe de o parte, şi formaţiunea maritimă Insula Şerpilor şi un mic segment din litoralul Crimeei, ignorând restul coastei ucrainene. Apoi urma trasarea unei alte linii care să reflecte raportul de proporţionalitate între ţărmul românesc şi, de data aceasta, întregul litoral ucrainean (deşi el nu este relevant în totalitate), fără a justifica juridic modul de trasare a acestei linii. Urma, conform părţii ucrainene, o medie între cele două linii, fără a se putea explica metoda ştiinţifică de realizare a mediei. În această construcţie fără precedent în practica internaţională în materie, Insula Şerpilor primea, fără temei, un rol exacerbat.

«« inapoi  |