«« inapoi  |

Stabilirea perioadei Audierilor Publice în procesul pentru Delimitarea maritimă în Marea Neagră (România c. Ucraina)
(MAE.ro, 25/07/2008)

În perioada 2-19 septembrie 2008 vor avea loc audierile părţilor în procesul privind Delimitarea maritimă în Marea Neagră (România c. Ucraina), conform anunţului dat publicităţii de Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ). Această etapă procesuală este faza orală a procesului şi constă în prezentarea publică a pledoariilor cuprinzând argumentaţia juridică a celor două părţi în faţa judecătorilor CIJ, la Palatul Păcii din Haga, sediul Curţii Internaţionale de Justiţie.
Procedurile orale se vor desfăşura în două runde, după cum urmează: în perioada 2-5 septembrie 2008 - prima rundă de pledoarii ale României, în calitate de reclamant; în perioada 9-12 septembrie 2008 - prima rundă de pledoarii ale Ucrainei, în calitate de pârât; în perioada 15-16 septembrie 2008 - a doua rundă de pledoarii şi concluziile României cu privire la soluţia de delimitare pe care o consideră echitabilă şi conformă dreptului internaţional în proces; în perioada 18-19 septembrie 2008 - a doua rundă de pledoarii şi concluziile Ucrainei.

Pledoariile sunt publice, ele fiind deschise participării - cu respectarea regulilor stabilite de CIJ în acest sens - a presei scrise şi radio-TV, precum şi a oricărei persoane interesate.

Procedurile în faţa Curţii, care au ca obiect soluţionarea problemei delimitării platoului continental şi a zonelor economice exclusive ale României şi Ucrainei în Marea Neagră, au fost iniţiate la data de 16 septembrie 2004, în urma sesizării acestei instanţe internaţionale de către România (care are calitatea de reclamant, în timp ce Ucraina are calitatea de pârât). În prezent, procedurile se află în partea finală a fazei scrise, care a constat în depunerea de către fiecare parte a câte două documente (Memoriul României - la 15 august 2005, Contra-Memoriul Ucrainei - la 16 mai 2006, respectiv Replica României - la 19 decembrie 2006 şi Duplica Ucrainei - la 5 iulie 2007). Faza scrisă se finalizează, din punct de vedere formal, în momentul începerii pledoariilor în faţa CIJ.

Finalizarea, la 19 septembrie 2008, a fazei orale a procedurilor va fi urmată de deliberările Curţii şi de pronunţarea unei hotărâri, care va avea caracter definitiv, obligatoriu şi executoriu pentru părţi. Conform practicii de până în prezent a CIJ, pronunţarea unei hotărâri într-un caz supus soluţionării are loc într-un interval de 3 până la 6 luni de la încheierea pledoariilor, în funcţie de complexitatea cazului.



Informaţii de Fond:

1. Traducerea neoficială a Istoricului procedurilor, inclus de către CIJ în finalul Comunicatului cu privire la organizarea audierilor publice în cazul referitor la Delimitarea maritimă în Marea Neagră (România c. Ucraina).

La 16 septembrie 2004, România a introdus o cerere de iniţiere a procedurilor în cauza împotriva Ucrainei cu privire la un diferend referitor la "stabilirea unei linii unice de delimitare între cele două state în Marea Neagră care să delimiteze platoul continental şi zonele economice exclusive care le aparţin".

În cererea sa, România arată că la 2 iunie 1997 a semnat împreună cu Ucraina un Tratat privind relaţiile de cooperare şi bună vecinătate, precum şi un Acord Adiţional, prin care cele două state s-au angajat să ajungă la un acord cu privire la aspectele sus-menţionate. Ambele documente au intrat în vigoare la 22 octombrie 1997. România argumentează că negocierile purtate începând cu anul 1998 nu au dus la niciun rezultat.

Ca bază pentru jurisdicţia Curţii, România invocă articolul 4 (h) al Acordului Adiţional, care prevede printre altele că diferendul va fi adus în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie la solicitarea oricăreia dintre părţi dacă nu va fi soluţionat [prin negocieri] într-un interval de timp rezonabil, dar în nu mai puţin de 2 ani de la iniţierea negocierilor.

România a depus Memoriul său, iar Ucraina un Contra-Memoriu, la termenele fixate de Curte printr-un Ordin din data de 19 Noiembrie 2004 (respectiv, la 19 august 2005 şi 19 mai 2006). Printr-un Ordin din data de 30 iunie 2006 Curtea a autorizat depunerea unei Replici de către România şi a unei Duplici de către Ucraina şi a fixat termenele de înaintare a acestor documente la datele de 22 decembrie 2006 şi, respectiv, 15 iunie 2007. România a depus Replica sa în termenul fixat de Curte. Printr-un Ordin din 8 iunie 2007 Curtea a extins termenul de depunere a Duplicii Ucrainei pentru data de 6 iulie 2007. Duplica a fost depusă în termenul astfel extins.

În pledoariile lor scrise, Părţile au adoptat poziţii divergente privind, printre altele, punctul de plecare în stabilirea delimitării maritime care urmează să fie decisă de către Curte, precum şi cu privire la metodologia care să fie utilizată [de către CIJ] în trasarea liniei de delimitare. Prin urmare, ele [Părţile] solicită trasee diferite ale liniei de delimitare.

Deoarece Curtea nu include în compoziţia sa judecători [permanenţi] având cetăţenia Părţilor, ambele Părţi şi-au exercitat dreptul prevăzut de art. 31, paragraful 3 din Statutul CIJ de a desemna un judecător ad-hoc care să ia parte la procedurile din această speţă. România l-a desemnat [ca judecător ad-hoc] pe dl. Jean-Pierre Cot (cetăţean francez), iar Ucraina pe dl. Bernard H. Oxman (cetăţean american).

2. Judecătorii ad-hoc sunt judecători care pot fi desemnaţi de părţile unui diferend atunci când în compoziţia CIJ (care soluţionează acel diferend) nu există judecători permanenţi care să aibă cetăţenia părţilor. Judecătorul ad-hoc nu este necesar să aibă cetăţenia părţii care îl numeşte, aceasta fiind situaţia în cele mai multe cazuri aflate în soluţionarea CIJ. Raţiunea pentru care este posibilă desemnarea de către părţi a unui judecător ad-hoc se explică prin necesitatea asigurării complete a dreptului de apărare a părţii în faţa Curţii. În acest sens, judecătorul ad-hoc se consideră că poate ajuta CIJ să înţeleagă mai bine poziţia părţii care l-a desemnat, deşi el nu are statutul unui avocat sau reprezentant al părţii respective. În fapt şi în drept, judecătorul ad-hoc are acelaşi statut de neutralitate şi imparţialitate ca şi un judecător permanent al CIJ, deşi activează numai pentru diferendul respectiv.

3. Jean-Pierre Cot este un specialist eminent în domeniul dreptului internaţional. Este în prezent preşedinte al Societăţii Franceze de Drept Internaţional şi judecător la Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Mării de la Hamburg. Dl. Cot este doctor în drept şi profesor emerit. A fost profesor şi decan al Facultăţii de Drept din Amiens, profesor la Facultatea de Drept de la Sorbona şi este cercetător asociat la Centrul de Drept Internaţional al Universităţii Libere din Bruxelles. Este autor al unor numeroase şi apreciate lucrări şi articole de drept internaţional, drept constituţional şi ştiinţe politice. A fost implicat, în calitate de avocat şi consilier, precum şi ca judecător ad-hoc în soluţionarea mai multor diferende internaţionale prin intermediul CIJ, al unor tribunale arbitrale (inclusiv ca preşedinte al acestora) şi al Tribunalului Internaţional pentru Dreptul Mării. A fost deputat în Parlamentul Franţei, ministru-delegat în Guvernul francez, membru şi vice-preşedinte (în perioada 1997-1999) al Parlamentului European.

«« inapoi  |