«« inapoi  |

Audieri în procesul de la Curtea Internaţională de Justiţie 'România c. Ucraina' pentru delimitarea spaţiilor maritime în Marea Neagră
(MAE.ro, 01/09/2008)

Audierile din procesul României contra Ucrainei la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga pentru delimitarea spaţiilor maritime în Marea Neagră încep marţi, 2 septembrie, la orele 10,00 (ora Olandei, orele 11.00, ora României), cu pledoariile României.
România este primul dintre cele două state părţi la diferend care îşi pledează cauza în faţa judecătorilor CIJ, în perioada 2-5 septembrie, deoarece este statul care a adus acest diferend în faţa CIJ (reclamantul). Ucraina (pârâtul) urmează în a doua săptămână de audieri, în timp ce în a treia săptămână Curtea va audia ambele părţi (15-16 septembrie, România şi 18-19 septembrie, Ucraina), în cadrul unui al doilea tur de pledoarii, când vor fi precizate şi concluziile conţinând soluţia de delimitare cerută CIJ.

Pledoariile României vor fi susţinute în cadrul primului tur de către Bogdan Aurescu, director general în MAE şi Agentul României la CIJ, Cosmin Dinescu, directorul general pentru afaceri juridice din MAE şi co-agent al României la CIJ, James Crawford, profesor de drept internaţional la Universitatea din Cambridge, Alain Pellet, profesor de drept internaţional la Universitatea Paris Ouest Nanterre-La Défense, Vaughan Lowe, profesor de drept internaţional la Universitatea din Oxford şi Daniel Müller, cercetător la Centrul de Drept Internaţional de la Nanterre. Pe parcursul pledoariilor, argumentaţia juridică va fi susţinută prin numeroase proiecţii de grafice, schiţe, hărţi etc.

Bogdan Aurescu a fost numit Agent al României la CIJ încă din septembrie 2004, când a fost sesizată Curtea Internaţională de Justiţie, şi a gestionat în perioada 2001-2004 (perioada finală a tratativelor) negocierile bilaterale privind delimitarea; partea ucraineană a schimbat mai mulţi Agenţi pe parcursul desfăşurării procesului.

Echipa română implicată în acest caz este formată din profesionişti din MAE, asistaţi şi de experţi ai altor instituţii, care au fost implicaţi în acest dosar încă din perioada negocierilor dintre România şi Ucraina. Experţii internaţionali care reprezintă România în procesul de la Haga sunt profesori cu renume în domeniul dreptului internaţional, inclusiv al dreptului mării, care au pledat deja cu succes în numeroase cazuri similare.

Obiectivul României la Haga este delimitarea corectă, echitabilă, conform dreptului internaţional, a platoului continental şi a zonelor economice exclusive din Marea Neagră aparţinând României şi Ucrainei. Zona în dispută are o suprafaţă de peste 12.000 km² iar diferendul dintre România şi Ucraina se referă la traseul pe care îl va urma linia de delimitare în această zonă.

Pledoariile României vor demonstra, cu argumente juridice solide, pe baza unui număr important de elemente de probă, logica şi viabilitatea pretenţiilor ţării noastre în ceea ce priveşte suprafaţa de platou continental şi zonă economică exclusivă care ar urma să revină, de drept, României. De altfel, încă din timpul negocierilor cu Ucraina, România a folosit în trasarea pretenţiilor sale metoda de delimitare dezvoltată prin jurisprudenţa CIJ, dar diferenţele mari de poziţie ale celor două părţi, atât cu privire la soluţia de delimitare propusă, cât şi cu privire la metoda de delimitare au condus la nefinalizarea printr-un acord bilateral a acestor negocieri.

În acest context, Procesul de la CIJ reprezintă o succesiune logică a negocierilor dintre România şi Ucraina, cele două state stabilind prin comun acord posibilitatea de a prezenta diferendul în faţa CIJ, precum şi limitele competenţei Curţii în acest caz. Astfel, prin Tratatul politic de bază încheiat între România şi Ucraina în 1997, cele două state au prevăzut, în cazul eşecului negocierilor bilaterale, competenţa CIJ în soluţionarea "problemei delimitării platoului continental şi a zonelor economice exclusive" (Articolul 4, litera h din Acordul Conex la Tratatul politic din 1997). Având în vedere prevederile Tratatului politic de bază din 1997 şi ale Acordului Conex la acesta, problema apartenenţei teritoriale a Insulei Şerpilor nu face obiectul procesului de la Haga.

CIJ este cel mai avansat instrument de soluţionare a diferendelor internaţionale între state, iar deciziile ei sunt definitive şi executorii, aplicabile imediat după pronunţare.

MAE român îşi exprimă încrederea deplină în capacitatea Înaltei Instanţe de la Haga de a stabili o linie de delimitare maritimă echitabilă în procesul care opune România Ucrainei, prin aplicarea cu profesionalism şi integritate a normelor de drept internaţional în materie şi a metodei de delimitarea dezvoltate şi consolidate de aceasta în practica sa jurisprudenţială.

După încheierea audierilor de la Haga, la 19 septembrie 2008, judecătorii CIJ vor începe deliberările asupra soluţiei diferendului. Conform practicii Curţii, decizia va fi pronunţată în trei - şase luni de la încheierea audierilor.


Informaţii de fond

Audierile la CIJ sunt publice şi permit expunerea completă a argumentelor României în favoarea soluţiei de delimitare pe care România o consideră corectă, echitabilă şi conformă intereselor sale.

Pledoariile încep mâine, 2 septembrie, la ora 10.00, ora Olandei (ora 11.00, ora României) cu deschiderea solemnă a audierilor. Pledoariile vor dura câte 3 ore în fiecare zi de audieri (România pledează în perioadele 2-5 septembrie, 15-16 septembrie).

În deschiderea audierilor, Preşedintele CIJ, doamna judecător Rosalyn Higgins, va face o prezentare sintetică a istoricului procesului, din 16 septembrie 2004 (data sesisării CIJ de către România) până în prezent. De asemenea, cei doi judecători ad-hoc numiţi de România şi Ucraina pentru acest caz, Jean-Pierre Cot - România şi Bernard Oxman - Ucraina, vor depune jurământul. Judecătorii ad-hoc sunt judecători care pot fi desemnaţi de părţile unui diferend atunci când în compoziţia CIJ nu există judecători permanenţi care să aibă cetăţenia părţilor. Se consideră că judecătorul ad-hoc poate ajuta CIJ să înţeleagă mai bine poziţia părţii care l-a desemnat, deşi el nu are statutul unui avocat sau reprezentant al părţii respective, ci un statut imparţial, ca orice alt judecător permanent al CIJ.

Conform practicii CIJ, pledoariile României vor fi deschise de Bogdan Aurescu, Agentul României la CIJ. De asemenea, tot în prima zi a audierilor vor mai pleda şi co-agentul părţii române, Cosmin Dinescu, şi profesorii Alain Pellet (Universitatea Paris Ouest Nanterre-La Défense) şi James Crawford (Universitatea din Cambridge), avocaţi şi consilieri ai părţii române în procedurile de la CIJ.


Judecătorul ad-hoc desemnat de România

Jean-Pierre Cot este un specialist eminent în domeniul dreptului internaţional. Preşedinte al Societăţii Franceze de Drept Internaţional şi judecător la Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Mării de la Hamburg, Jean-Pierre Cot este doctor în drept şi profesor emerit. A fost profesor şi decan al Facultăţii de Drept din Amiens, profesor la Facultatea de Drept de la Sorbona şi este cercetător asociat la Centrul de Drept Internaţional al Universităţii Libere din Bruxelles. Este autor al unor numeroase şi apreciate lucrări şi articole de drept internaţional, drept constituţional şi ştiinţe politice. A fost implicat, în calitate de avocat şi consilier, precum şi ca judecător ad-hoc în soluţionarea mai multor diferende internaţionale în cadrul CIJ, al unor tribunale arbitrale (inclusiv ca preşedinte al acestora) şi al Tribunalului Internaţional pentru Dreptul Mării. A fost deputat în Parlamentul Franţei, ministru-delegat în Guvernul francez, membru şi vice-preşedinte (în perioada 1997-1999) al Parlamentului European.

«« inapoi  |