«« inapoi  |

La judecata cu Ucraina
George Damian (Ziua, 16/08/2005)


-- MAE roman a depus ieri primul memoriu la Curtea Internationala de Justitie de la Haga in privinta delimitarii platoului continental al Marii Negre

Romania a depus ieri la Curtea Internationala de Justitie de la Haga (CIJ) memorandumul privind delimitarea zonelor maritime exclusive din Marea Neagra. Agentul partii romane pentru procedurile in fata Curtii Internationale de Justitie in cazul Delimitarea maritima in Marea Neagra (Romania v. Ucraina), Bogdan Aurescu, a depus luni, 15 august, la Haga, la Grefa Curtii, Memoriul cuprinzand fundamentarea pozitiei partii romane referitoare la delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra, informeaza Rompres.

La data de 16 septembrie 2004, in conditiile in care procesul de negocieri bilaterale, desfasurat pe parcursul a sase ani, nu a condus la identificarea unei solutii echitabile solutionarii problematicii delimitarii spatiilor maritime mentionate, Romania a sesizat Curtea de la Haga pentru aceasta chestiune. In cursul anului 2005, Romania si Ucraina au decis reluarea discutiilor pe tema delimitarii. Totodata, s-a convenit ca acest proces de negocieri sa nu afecteze desfasurarea procedurilor in curs in fata CIJ, se mentioneaza in continuare.

Bogdan Aurescu a apreciat ca memoriul depus ieri este "un document foarte bine fundamentat juridic, avand si doua volume de anexe, dintre care un volum de harti" si a fost alcatuit tinand cont de jurisprudenta recenta sau mai veche a CIJ sau a altor instante competente in domeniul frontierelor maritime, relateaza Mediafax. Aurescu a mai spus ca documentul a fost elaborat de o echipa de experti din MAE "cu o medie de varsta de sub 30 de ani". Multi dintre acestia provin din Oficiul pentru Frontiere si Delimitari Maritime, infiintat in acest an in Ministerul de Externe, tocmai pentru o mai buna abordare a chestiunii delimitarii platoului continental.

Memoriul partii romane cuprinde o prezentare a situatiei de fapt relevante, precum si o prezentare a temeiurilor juridice ale variantei de delimitare promovate de partea romana. De asemenea, memoriul mai cuprinde si descrierea considerata echitabila de catre partea romana a liniei de delimitare a platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei. Memoriul este insotit de anexe cuprinzand documente si harti ce constituie elementele de proba pentru fundamentarea argumentatiei partii romane. Conform regulilor CIJ, continutul Memoriului are caracter confidential, la fel ca si restul documentelor prezentate de parti in cadrul fazei scrise.

Procesul pentru delimitarea platoului continental al Marii Negre va dura cel putin doi ani. Partea ucraineana urmeaza sa depuna contra-memoriul sau pana la data de 19 mai 2006, contra-memoriu prin care se va raspunde elementelor din Memoriul partii romane. In functie de decizia ulterioara a partilor, procedura scrisa va putea cuprinde si o a doua etapa, in care cele doua parti vor depune o replica (Romania), respectiv duplica (Ucraina). Dupa epuizarea fazei scrise, va avea loc procedura orala.

Avand in vedere bogata jurisprudenta a Curtii Internationale de Justitie in acest domeniu, precum si autoritatea si impartialitatea de care se bucura forul de la Haga, solutionarea de catre Curte a problematicii delimitarii spatiilor maritime din Marea Neagra reprezinta, in opinia Ministerului Afacerilor Externe, o garantie pentru obtinerea unui rezultat echitabil, in concordanta cu dreptul international.

Problema Insulei Serpilor

Desi Romania si Ucraina au convenit asupra principiilor de drept international conform carora ar trebui sa se faca delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive, pozitiile Bucurestiului si Kievului difera in ceea ce priveste metoda folosita pentru delimitare si in privinta stabilirii tarmurilor relevante intre care se face delimitarea. Ucraina doreste ca delimitarea sa se realizeze luand in calcul intreg tarmul sau la Marea Neagra si, pe de alta parte, sustine ca Insula Serpilor trebuie luata in calcul in acest proces.

Pentru a putea fi luata in calcul pentru delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Ucrainei in Marea Neagra, Insula Serpilor, fost teritoriu romanesc, ar trebui sa fie locuita si sa aiba toate resursele necesare sustinerii unei vieti economice. Pe Insula Serpilor nu exista insa decat vegetatie marunta, nu sunt copaci, nu exista apa, iar alimentele pentru cei cativa soldati postati pe acest promontoriu stancos sunt aduse saptamanal cu elicopterul, care, pe vreme ploioasa, nici macar nu poate ateriza. Ucraina incearca, in mod artificial, sa dovedeasca posibilitatea desfasurarii unei vieti sociale si economice pe insula.

Miza tuturor acestor negocieri sunt resursele de petrol care se banuieste ca se afla chiar la limita zonelor economice exclusive in Marea Neagra ale celor doua tari sau, potrivit partii romane, chiar in ceea ce ar trebui sa fie zona economica exclusiva a Romaniei. Au mai fost purtate, inainte de 1989, negocieri si cu fosta URSS pe aceasta tema si, conform diplomatilor romani, propunerile sovieticilor erau mult mai rezonabile decat cele ale ucrainenilor. Partea romana sustine ca Ucraina incearca sa obtina cu 200% mai mult decat i se cuvine, spre deosebire de sovietici care doreau cu 50% mai mult decat prevad principiile de drept international. Prin apelul la CIJ Romania va obtine oricum mai mult decat poate obtine din negocierile cu Ucraina, care s-a dovedit a fi inflexibila in pretentiile sale.


«« inapoi  |