«« inapoi  |

Melescanu cere alt Tratat cu Ucraina
Victor Roncea (Ziua, 18/10/2004)


-- UE si Romania trebuie sa intervina pentru Transnistria

Ziarul ZIUA arunca o noua provocare politicienilor tarii: membrii de marca ai principalelor partide, fie la Putere sau in Opozitie, sunt invitati sa-si prezinte viziunile asupra unor probleme grave care afecteaza interesele nationale ale Romaniei in acest spatiu si timp. Astazi, Excelenta Sa Teodor Melescanu fost si, posibil, viitor ministru de Externe al Romaniei - in cazul in care Alianta DA va castiga alegerile - ne impartaseste opiniile sale, foarte pertinente, privind tratarea ranilor din coasta rasariteana a tarii: Basarabia rapita de sovietici si apoi, dupa 1991, de rusi si ucraineni, situatia copiilor romani din Transnistria si incercarile de preluare a controlului Gurilor Dunarii de catre Rusia prin intermediul Ucrainei. In privinta acesteia din urma, Teodor Melescanu afirma raspicat ca trebuie renegociat Tratatul de baza dintre Bucuresti si Kiev, incalcat in repetate randuri de catre o "administratie complexata care este in continuare cuprinsa de angoasele sovietice". (D.E.)

Tinand cont de seria de diferendum-uri acutizate aparute intre Romania si Ucraina - debitul neachitat de sute de milioane de dolari de la combinatul Krivoirog, persecutarea constanta a comunitatii romanilor din Nordul Bucovinei si Sudul Basarabiei, investitiile "bancare" tupeiste din Insula Serpilor -, care a culminat cu episodul frontalier din Delta Dunarii, cum credeti ca ar trebui sa reactioneze autoritatile romane? Credeti ca s-ar putea merge pana la solicitarea renegocierii Tratatului de baza sau chiar denuntarea acestuia?

Fara indoiala ca evenimentele din ultima perioada au fost serios amplificate de un comportament extrem, specific perioadei electorale din Ucraina, fapt care a generat depasirea unor limite diplomatice cutumiare, firesti intre doua state civilizate. In plus, sunt de parere ca exista o deosebire culturala majora intre Romania si Ucraina privind politica in general si cea externa, in special. Nationalismul exacerbat, politica faptului implinit, ideea ca dialogul reprezinta o slabiciune, inflexibilitatea in discutii si negocierea de pe pozitii de forta sunt simptomele specifice unei administratii complexate care este in continuare cuprinsa de angoasele diplomatiei sovietice.

Dincolo, insa, de toate aceste elemente constitutive exista un contencios real.

Prin urmare, scopul incheierii Tratatul de baza intre Romania si Ucraina a fost acela de a oferi un cadru european firesc, necesar chiar pentru solutionarea acestui contencios. Acest document bilateral, pe de o parte nu a fost utilizat de diplomatia de la Bucuresti cu destula fermitate si convingere, iar pe de alta parte a fost permanent boicotat de catre imobilismul diplomatic al Kievului, care a profitat de unele scapari ale Tratatului. In acest caz, se impune urgent rediscutarea clauzelor Tratatului, in ansamblul lor, data fiind imposibilitatea sustinerii unor tratative diplomatice in cadrul actualului acord.

In ultimele saptamani, autoritatile ucrainene au recurs la provocari directe in interiorul granitelor Romaniei, instaland balize fluviale in apele teritoriale romanesti. Guvernul PSD a fost criticat - mai ales de presa independenta - pentru lipsa de reactie. De abia dupa trei saptamani de la incitarile Ucrainei s-a luat decizia de a se intari corespunzator apararea frontierei NATO cu CSI. Ce credeti ca ar trebui sa faca statul roman in aceasta situatie, cand, subliniez, Romania inca nu a sesizat oficial si expres NATO despre aceasta situatie?

In primul rand as vrea sa remarc viteza de reactie a presei romane in situatia data, ceea ce nu pot afirma si despre autoritatile romane care au fost usor depasite de evenimente.

In ceea ce priveste balizele fluviale, trebuie stiut ca acestea nu delimiteaza frontiera, ci senalul navigabil. Desi nu reprezinta, totusi, o incercare de modificare unilaterala a frontierei, gestul facut de partea ucraineana are un impact serios asupra acesteia. Potrivit principiilor de drept international, pe apele de frontiera linia de demarcatie este pe mijlocul senalului navigabil.

In mod firesc, prima masura ar trebui sa o constituie convocarea rapida a comisiilor tehnice de frontiera (graniceri si reprezentanti ai Ministerului Afacerilor Externe). in cazul in care nu se solutioneaza litigiile aparute se activeaza consultarile bilaterale. In cazul nerezolvarii problemei la acest nivel, se face apel la organismele NATO, deoarece aceata linie de frontiera nu delimiteaza numai Romania de Ucraina, ci si NATO de Ucraina.

Tot in ultima perioada, situatia comunitatilor romanesti din Estul Republicii Moldova (asa-zisa republica transnistreana) a devenit critica. Considerati ca Romania este indreptatita sa revina in formatul de negocieri pentru Transnistria. Daca da, cum poate fi reluata participarea statului roman la aceste negocieri?

Cu siguranta suntem indreptatiti sa facem parte din formatul de negocieri pentru Transnistria. Este de neinteles cun am pierdut oportunitatea oferita de presedintia OSCE pentru revenirea in acest format.

Romania are o comunitate importanta in Basarabia si are obligatia indiscutabila si neconditionata de a se implica in solutionarea conflictelor din raioanele de peste Nistru. Fara Romania nu se poate ajunge la o solutie acceptabila pentru comunitatea romaneasca din zona.

In aceasta situatie, cea mai buna formula este ca Statul Roman sa se pronunte ferm pentru includerea Uniunii Europene in negocieri alaturi de Republica Moldova, Rusia, Ucraina si OSCE.

Exista pericolul ca episodul Beslan sa se reediteze la Tiraspol

Cum credeti ca s-ar putea actiona eficient pentru protejarea comunitatii romanesti din Basarabia ? Copiii din scolile romanesti de la Tighina, Tiraspol, Rabnita au trait in aceasta vacanta de vara episoade prelungite foarte asemanatoare celor din Osetia de Nord, exceptand deznodamantul tragic. Consider ca se poate spune ca fortele de la Tiraspol au actionat dupa un tipar terorist, asediind si lipsind de apa, alimente si energie sute de copii, in final dispersand elevii si chiar devastand un liceu, respectiv Liceul Lucian Blaga din Tiraspol. Si totusi, reactia ferma internationala nu a avut nici un efect peste Nistru, in enclava stapanita de fortele armate ale Rusiei.

Pentru garantarea eficientei proiectelor derulate de autoritatile de la Bucuresti in interesul comunitatilor romanesti de pretutindeni, este necesar un demers structurat pe doua directii: pe de o parte componenta oficiala guvernamentala -alocari bugetare, sprijin logistic si consultanta pe proiecte -, fonduri extrabugetare, lobby institutional la nivel european - Consiliul Europei, OSCE, etc. - semnarea tratatelor bilaterale cu statele in care traiesc etnici romani, iar pe de alta parte initierea unor parteneriate serioase cu organizatii neguvernamentale care opereaza cu programe orientate spre protejarea si afirmarea cultural-educationala a comunitatilor romanesti de pretutindeni. Toate aceste masuri trebuie sa aiba ca finalitate crearea unei stari de solidaritate plenara a romanilor din tara cu romanii de peste hotare.

Referitor la situatia scolilor romanesti din Estul Republicii Moldova, asa-zisa Transnistrie, sunt convins ca exista pericolul sa se ajunga la reeditarea unui episod asemanator celui de la Beslan, din doua motive: in primul rand pentru ca atitudinea extremista este o caracteristica a gruparilor reziduale de extractie sovietica din fostul imperiu de la Rasarit, iar in al doilea rand pentru ca litigiile de tip identitar constituie in prezent cea mai mare amenintare la adresa securitatii europene. Fiind o problema europeana, UE si NATO, impreuna cu Rusia trebuie sa reactioneze cu maxima responsabilitate si eficacitate pentru prevenirea unor evenimente cu sfarsit tragic, asemanatoare celor din Osetia de Nord.

Romania sa treaca de la vorbe la fapte pentru Basarabia

In cazul in care Dvs. veti prelua portofoliul externelor, care va fi strategia adoptata de Romania fata de relatiile cu Republica Moldova ?

In primul rand, autoritatile romane trebuie sa marcheze in mod evident trecerea de la registrul declarativ la cel faptic in ceea ce priveste relatia speciala dintre cele doua state romanesti: Republica Moldova si Romania.

Totodata trebuie renuntat la jocul superficial de ping-pong intre Bucuresti si administratia comunista de la Chisinau care, oricum, este condamnata la neschimbare ideologica si care se alimenteaza intern din declaratii provocatoare. Aceasta atitudine diplomatica superficiala va trebui inlocuita cu o atitudine proactiva, de protejare reala a intereselor national-identitare ale romanilor basarabeni. In acest sens, Partidul National Liberal elaboreaza, in prezent, o strategie pe termen mediu si lung pentru crearea unui cadru institutional de relationare cu comunitatile romanesti de pretutindeni si, in special din Republica Moldova, Nordul Bucovinei si Sudul Basarabiei (actualmente Ucraina), strategie care se axeaza pe sprijinirea acelor organizatiilor ale romanilor din aceste state implicate in sustinerea activa, si nu de fatada, a intereselor comunitatii romanesti.

Republica Moldova, sprijinita si pentru NATO si pentru UE

Strategia propusa de PNL fixeaza institutional interesul Romaniei fata de comunitatile nationale si tine cont de pozitia tarii noastre in noile organisme europene, dat fiind faptul ca cel mai important rol pe care Romania il va juca in structurile euro-atlantice va fi acela de interfata cu aceasta zona. Din strategie nu poate lipsi, desigur, sprijinirea constanta si ferma a integrarii Republicii Moldova in Uniunea Europeana si in Alianta Nord-Atlantica.

De asemenea, vom urmari o reformare structurala a institutiilor statului care au atributii in domeniul relatiilor cu Republica Moldova, dar si cu alte state in care traiesc etnici romani. Astfel, prin crearea Departamentului de Stat pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni vom concentra toate structurile cu atributii in domeniu in noul organism, dupa modelul maghiar arhicunoscut deja, vom opera o depolitizare totala a acestei organizatii si ii vom aloca fondurile, logistica si resursele umane necesare indeplinirii atributiilor asumate.

In al doilea rand, vom sustine in mod real un parteneriat public-privat in interesul romanilor basarabeni si nu numai, incurajand organizatiile neguvernamentale din Romania sa deruleze impreuna cu organizatii din comunitati proiecte cu finalitate cultural-educationala. Concomitent, vom urmari incurajarea investitiilor private romanesti in zonele in care locuiesc, preponderent, etnici romani. Scopul declarat al acestor demersuri este acela de a proteja identitatea nationala a romanilor de pretutindeni, avand constiinta ca nationalitatea, spiritualitatea si traditiile reprezinta elementele individualizatoare ale romanilor intr-o Europa unita.

Va urez succes.

«« inapoi  |