«« inapoi  |

Romania pregatita pentru a duce Ucraina la Haga
(Ziua, 28/07/2004)



-- Fara al treilea nu se poate?


Procesul pe care Romania il va intenta Ucrainei la Tribunalul International ONU a inceput deja sa faca valuri si la Kiev, relateaza Agentia de Stiri, Informatii si Comentarii "Rusia la zi". Deosebit de semnificativa pentru situatia regionala este rasucirea politica de la Kiev: Ucraina nu mai doreste sa adere la NATO si UE. "Un preludiu de senzatie la intalnirea de ieri, de la Ialta, dintre Vladimir Putin si Leonid Kucima, a opta de la inceputul acestui an a presedintilor rus si ucrainean, s-a dovedit a fi vestea venita de la Kiev cu doar cateva ore inaintea intalnirii. Si anume ca din doctrina militara a Ucrainei a fost eliminata teza privind pregatirea tarii pentru aderarea la NATO si la UE", astfel si-a inceput Vremia Novostei articolul "Ucraina nu este Rusia, dar este cu Rusia".

"O asemenea rasturnare de situatie - Kievul intoarce spatele Occidentului in favoarea Rasaritului, poate fi privita ca o evidenta victorie a Moscovei in confruntarea pentru influenta asupra Ucrainei. Pe de alta parte, este plata elitei politice ucrainene, in frunte cu Leonid Kucima, pentru sprijinul acordat Moscovei in ajunul alegerilor prezidentiale din Ucraina, prevazute pentru 31 octombrie", comenteaza ziarul.

Bucurestiul definitiveaza ultimele preparative pentru Tribunalul International al ONU, unde intentioneaza sa declanseze batalia decisiva pentru zacamintele de petrol si gaze naturale din zona Insulei serpilor. Dupa toate probabilitatile, la toamna, cand Ucraina si Romania vor fi cuprinse de febra campaniilor prezidentiale, Guvernul roman va solicita acestei organizatii sa examineze dosarul privind delimitarea faliei continentale si a zonelor economice exclusive din Marea Neagra.

Tribunalul International ONU - o metoda civilizata

O asemenea evolutie a evenimentelor nu este o surpriza pentru Kiev. Apropierea Insulei Serpilor de malurile romanesti, din care cauza faliile continentale ucraieana si romana se intersecteaza, ingreuneaza gasirea unui compromis la nivel bilateral. Diplomatia romana vorbeste despre Tribunalul International ONU ca despre o metoda civilizata de rezolvare a problemei. seful delegatiei romane, secretarul de stat in MAE, Bogdan Aurescu, a repetat nu o data ca, daca in septembrie - octombrie 2004 procesul de negocieri nu va inregistra nici un progres, Bucurestiul va sesiza aceasta instanta internationala. Romanii nu s-au oprit la vorbe, au intreprins o serie de demersuri concrete, dovada a seriozitatii intentiilor lor.

Pregatiri concrete

Inca de anul trecut, Bucurestiul a trimis la Haga un memorandum, care fundamenta juridic pozitia lui si analiza precedentele din practica mondiala din sfera suprapunerii spatiilor marine. Pentru al doilea an la rand, bugetul Romaniei prevede o suma pentru Tribunalul ONU. Au fost deja cooptati lobbisti influenti (de exemplu, compania TotalFinaElf, careia romanii i-au acordat in 1998 licenta pentru prospectarea si exploatarea sectorului continental din Marea Neagra), au fost contactati judecatorii si avocatii care ar putea prelua, eventual, acest dosar complex.

Verdictul este imprevizibil

In acelasi timp, diplomatia romana recunoaste faptul ca decizia instantei nu va fi univoca in favoarea uneia sau a alteia dintre parti. Bucurestiul recunoaste ca verdictul final este imprevizibil. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca sesizarea justitiei necesita cheltuieli. Potrivit unor calcule preliminare, suma s-ar putea ridica la 10 milioane de dolari, si chiar peste. Romanii stiu ca autoritatile de la Kiev sunt dispuse la un compromis rational, fiind gata sa discute ce suprafata din falia continentala si din zona economica exclusiva va ocupa Insula serpilor. Cu toate acestea, diplomatia romana marsaluieste consecvent catre Haga.

O chestiune de prestigiu

Evident, nu este doar simpla nedorinta de gasire a unui compromis. Experienta tratatului privind regimul frontierei de stat dintre Ucraina si Romania si povestea legata de tratatul politic de baza au demonstrat ca puterea de la Bucuresti poate merge spre adoptarea unor decizii politice. Dar dupa ce in 2003 a fost confirmata linia granitei de stat dintre cele doua tari, existenta din vremurile URSS, apararea pretentiilor lor initiale in negocierile cu privire la delimitarea spatiului marin a devenit o chestiune de prestigiu pentru oficialitatile romane. Acelasi lucru este urmarit si de o serie de politicieni din randul opozitiei, care nu inceteaza sa aminteasca faptul ca, timp de 20 de ani, Romania nu a cedat in aceasta chestiune in fata Uniunii Sovietice.

23 de runde de negocieri

Prin urmare, orice abatere de la pozitia initiala ameninta elita la putere cu serioase pierderi politice in interiorul tarii. Inaintea alegerilor prezidentiale din Romania, nu este in interesul conducerii romanesti sa-si asume resposabilitati, adoptand o hotarare impopulara, apreciaza publicatia ucraineana citata. In aceste conditii, Tribunalul International ONU constituie un fel de paratraznet pentru nemultumiti. Movitul oficial pentru care va fi sesizata instanta de la Haga o constituie absenta oricaror progrese in negocierile bilaterale, posibilitate prevazuta de articolul 4 al acordului anexa la tratatul de baza. Una dintre problemele unde diplomatii nu au reusit, dupa 23 de runde de negocieri, sa ajunga la un consens este stabilirea punctului de pornire pentru delimitarea faliei continentale si a zonelor economice exclusive ale celor doua tari.

Insula locuibila sau o simpla stanca?

In timp ce diplomatia ucraineana afirma ca insula este apta pentru viata oamenilor si pentru activitatea economica, partea romana sustine cu incapatanare ca este vorba de o simpla stanca. Ceea ce inseamna ca nu are nici un drept de a fi considerata falie continentala si zona economica exclusiva. La toate acestea se adauga disensiunile legate de aplicarea metodologiilor de delimitare a faliei continentale si a zonelor economice exclusive. In sfarsit, Kievul si Bucurestiul au puncte de vedere diferite legate de folosirea metodei proportionalitatii si a principiului justetei. Concluzia - dosarul privind delimitarea faliei continentale si a zonelor economice exclusive dintre Ucraina si Romania promite sa fie foarte incalcit si de lunga durata. Chiar cinci ani, potrivit unor speculatii.

Kievul nu este pregatit decat psihologic pentru un proces

Avand in vedere datele problemei, Tribunalul de la Haga va trebui, probabil, sa elaboreze o metodologie speciala, care sa tina cont de parerile formulate de ambele parti, de liniile, principiile, circumstantele deosebite, conditiile geografice concrete si geopolitice, precum si de obligatiunile internationale. Din punct de vedere psihologic, Kievul este pregatit pentru Haga. Dar, oare, este el pregatit pentru o dezbatere practica juridica? Se pare ca nu. Din cauza lipsei de fonduri, a mijloacelor necesare angajarii de juristi - internationalisti, de experti. Ne-am dori sa credem ca, in studierea cazului, Tribunalul International se va ghida dupa normele de drept. Nu trebuie insa igonorat factorul politic si care are influenta lui. In ultima instanta, Romania este membru NATO si candidat la UE. Ca atare, Bucurestiul se va stradui la maximum sa puna in miscare mecanismele acestor organizatii. De cat succes se va bucura diplomatia romaneasca o demonstreaza ultima reactie a Uniunii Europene la construirea de catre Ucraina a canalului navigabil in Delta Dunarii. De aceea, Kievul trebuie sa-i contacteze nu doar pe judecatorii de la Haga, dar si pe functionarii de la Bruxelles. Si sa nu uite ca un astfel de proces, fie el si motoda civilizata de rezolvare a problemelor divergente, poate dauna serios relatiilor ucraineano-romane.

Ucraina si Romania - impinse spre confruntare

Este pregatit Kievul sa propuna masuri menite sa neutralizeze macar urmarile negative pentru raporturile bilaterale? Este gata oare Ambasada ucraineana pentru o posibila acutizare a relatiilor dintre cele doua tari? Si cum Tribunalul International nu este la capatul lumii, nu este oare timpul ca autoritatile de la Kiev sa procedeze la o intarire a reprezentantei noastre diplomatice? Nu trebuie uitat ca, in momentele cruciale ale istoriei relatiilor dintre Ucraina si Romania - pregatirea tratatului de baza si a acordului cu privire la regimul frontierei de stat - Ambasada ucraineana din Bucuresti a fost condusa de diplomati de inalta clasa, ceea ce a permis, intr-o oarecare masura, identificarea unor solutii favorabile Kievului. Vectorul romanesc devine cu atat mai important pentru oficialitatile de la Kiev, cu cat Ucraina si Romania sunt impinse spre confruntare.


Agentia de Stiri, Informatii si Comentarii "Rusia la zi"


«« inapoi  |