«« inapoi  |

UE aplica presiuni asupra Ucrainei
George Damian (Ziua, 15/07/2004)


-- Apelul lui Nastase

Problemele relatiei Romania - Ucraina au dominat cea de-a doua Conferinta Ministeriala a Procesului de Cooperare Dunareana, desfasurata ieri la Bucuresti. Reprezentantii Comisiei Europene au solicitat cu prilejul acestei conferinte Ucrainei sa stopeze lucrarile la canalul Bastroe, care risca sa distruga flora si fauna din Delta Dunarii. Reprezentanta Comisiei Europene, Cathrine Day, a cerut ca lucrarile sa inceteze pana cand va fi realizat un studiu de mediu asupra impactului pe care il va avea acest canal asupra florei si faunei din Delta Dunarii. De asemenea, premierul Adrian Nastase a subliniat importanta respectarii mediului inconjurator. Partea ucraineana a continuat sa sustina ca nu este vorba de construirea unui nou canal si doar de adancirea unuia mai vechi, care nu ar mai fi fost folosit din cauza Uniunii Sovietice. Din pacate, Kievul refuza in continuare sa se conformeze legislatiei internationale si sa predea Romaniei documentatia asupra construirii acestui canal. Aceasta atitudine a Ucrainei blocheaza practic discutiile asupra acestui proiect controversat, nefiind posibila analizarea in detaliu a impactului de mediu.

O alta problema abordata in aceste zile a fost cea a delimitarii platoului continental al Marii Negre dintre Ucraina si Romania. Cuiul lui Pepelea in acest caz este Insula Serpilor, care a fost luata Romaniei de URSS in 1945. In prezent, disputa juridica se invarte in jurul definirii Insulei Serpilor ca stanca marina sau ca insula locuibila. Legislatia marilor spune clar ca o insula trebuie sa fie capabila sa sustina singura viata, mai precis trebuie sa detina resurse proprii de apa, ceea ce nu este si cazul Insulei Serpilor. Insa autoritatile ucrainene fac tot posibilul pentru a defini ca insula din punct de vedere juridic Insula Serpilor. In acest sens se aduce apa pe insula si a fost infiintat un oficiu postal. Ucrainenii si-au dat toata silinta sa descopere apa pe Insula Serpilor realizand sondari de mare adancime, insa singurul rezultat a fost o substanta sulfuroasa care nu este potabila.

De fapt intreaga miza a dezbaterii se invarte in jurul zacamintelor de hidrocarburi din platoul continental al Marii Negre. In cazul in care Ucraina ar obtine recunoasterea juridica a Insulei Serpilor ca insula, atunci Kievul ar putea obtine o suprafata de zona economica exclusiva in Marea Neagra mult mai mare. Insa Tribunalul International de la Haga, conform ultimelor sentinte pronuntate, nu ar da o decizie favorabila Ucrainei. Din aceasta cauza si datorita faptului ca negocierile bilaterale par sa nu ajunga la nici un rezultat, este foarte probabil ca Romania sa apeleze la instanta internationala pentru rezolvarea acestei probleme.

Orice demers pentru initierea unui proiect de dezvoltare in regiunea dunareana trebuie sa tina cont si de nevoia de a proteja mediul inconjurator, a mai declarat ieri premierul Adrian Nastase la cea de-a doua conferinta ministeriala a procesului de cooperare dunareana, informeaza Mediafax. El a lansat un apel catre toate autoritatile implicate in astfel de proiecte, aratand ca problematica mediului trebuie analizata cu mare atentie inca din faza de elaborare a programelor de dezvoltare regionala.

"Suntem constienti de rolul Dunarii in aceasta parte a Europei, ca un simbol care trebuie protejat pentru generatiile viitoare", a spus Nastase. Intrebat cum comenteaza problemele aparute in relatia cu Ucraina privind construirea canalului navigabil Bastroe pe bratul Chilia al Dunarii, Nastase a amintit ca a transmis premierului ucrainean, ca si altor foruri europene, o scrisoare in care prezenta punctul de vedere al Guvernului fata de acest proiect. "Cred ca avem cu totii interesul sa clarificam efectele unor lucrari care se fac acolo, motivate din punct de vedere economic, asupra unui sistem atat de complex cum este Delta Dunarii. Cred ca e vorba de o responsabilitate comuna a tuturor tarilor din zona care trebuie sa asigure, in egala masura, protectia ecologica a Deltei", a spus Nastase.

Adjunctul administratiei prezidentiale ucrainiene, Vassyl Baziv, a declarat, la inceputul lunii iunie, ca Ucraina va incheia proiectul de construire a unui canal in Delta Dunarii, rezervatie naturala inscrisa in Patrimoniul mondial al UNESCO, in ciuda criticilor Romaniei si ale ecologistilor. Totusi, presedintele ucrainean Leonid Kucima a convenit recent cu seful statului roman, Ion Iliescu, asupra crearii unui grup de lucru care sa discute despre constructia acestui canal, declansata luna trecuta, a subliniat Baziv. La sfarsitul lunii mai, Nastase a trimis o scrisoare omologului sau ucrainean, Viktor Ianukovici, in care a criticat constructia acestui canal, aratand ca lucrarile pot avea consecinte negative pentru ecosistemul dunarean. Premierul i-a reamintit oficialului ucrainean ca efectele negative ale lucrarilor de constructie de pe bratul Chilia al Dunarii, incepute de partea ucraineana la 11 mai 2004, ingrijoreaza si preocupa autoritatile romane, organizatiile neguvernamentale, expertii independenti pe probleme de mediu, precum si unele institutii ucrainene.

Comisia Europeana cere oprirea lucrarilor la canalul Bastroe

Comisia Europeana a solicitat Ucrainei incetarea lucrarilor de constructie a canalului Bastroe din Delta Dunarii pana la realizarea unui studiu complet asupra impactului pe care acesta il poate avea asupra mediului din zona, a declarat ieri directorul general pentru mediu din cadrul Comisiei Europene, Cathrine Day, informeaza Rompres. Cathrine Day a discutat ieri la Bucuresti, cu prilejul Conferintei ministeriale a Procesului de Cooperare Dunareana, cu delegatia ucraineana prezenta la aceasta reuniune, condusa de adjunctul ministrului Afacerilor Externe de la Kiev, Oleksandr Motik.

Cathrine Day a amintit ca saptamana trecuta, cu prilejul summitului Ucraina-UE, ca atat presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, cat si comisarul european pentru Afaceri Externe, Chris Patten, au exprimat ingrijorarea Uniunii cu privire la constructia canalului Bastroe. "Nu suntem impotriva dezvoltarii zonei Deltei Dunarii, dar dorim sa fim siguri ca aceasta dezvoltare nu afecteaza in mod negativ mediul", a spus Cathrine Day. Oficialitatea europeana s-a aratat convinsa ca punctul de vedere al Comisiei Europene a fost bine inteles la Kiev si si-a exprimat speranta ca organismele CE vor primi in perioada urmatoare informatii detaliate cu privire la constructia canalului, care sa permita deschiderea unei discutii concrete cu privire la impactul acestuia asupra mediului Deltei Dunarii.

Directorul general pentru mediu din cadrul CE a precizat ca a primit chiar ieri cateva documente privind constructia canalului, autoritatile ucrainene exprimandu-si disponibilitatea de a oferi datele solicitate. De asemenea, presedintele ucrainean, Leonid Kucima, s-a aratat favorabil, saptamana trecuta, unei vizite la fata locului a expertilor Comisiei Europene, care vor fi pregatiti sa dea curs acestei invitatiei, a mai declarat Cathrine Day.

Presiuni europene asupra problemei canalului ucrainean

Atat presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, cat comisarul european pentru afaceri externe, Chris Patten, au transmis Ucrainei, cu prilejul summit-ului UE - Ucraina de saptamana trecuta, preocuparea si ingrijorarea fata de efectele negative pe care constructia canalului Bastroe le-ar putea avea asupra Deltei Dunarii.

Inaltii demnitari europeni au solicitat Ucrainei sa accepte un studiu international privind impactul pe care il poate avea constructia canalului Bastroe asupra mediului, atat din punctul de vedere al debitelor sau curgerilor de apa, cat si al florei si faunei. De asemenea, s-a solicitat ca partea ucraineana sa consulte si sa informeze cu privire la datele tehnice ale constructiei toate partile care pot fi implicate.

Comisarul european pentru mediu, Margot Wallstrom, a transmis la randul sau o scrisoare partii ucrainene in care isi exprima preocuparea cu privire la constructia canalului Bastroe, fara a primi insa un raspuns.

Astfel de mesaje, similare celor pe care le-au transmis si autoritatile romane, sunt o dovada a faptului ca problema canalului Bastroe este de interes european in ceea ce priveste protectia mediului. Conform intelegerii presedintilor celor doua state, Romania si Ucraina urmau sa aiba consultari bilaterale, la nivel de experti, privind constructia canalului pe data de 6 iulie, la Bucuresti. Deoarece partea ucraineana nu a transmis notele tehnice cu privire la datele concrete ale proiectului, consultarile nu au mai avut loc. In lipsa unor astfel de documente tehnice, a spus Bogdan Aurescu, secretar de stat in MAE, consultarile nu pot avea decat un caracter formal.

Cele doua parti vor avea totusi o prima runda de negocieri pe 20 iulie, iar pe 22 si 23 iulie o echipa de experti a secretariatului Conventiei de la Berna privind protectia vietii salbatice se va deplasa in Ucraina pentru a se informa cu privire la constructia canalului.

Ucraina sustine ca nu e vorba de un nou canal

Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Oleksandr Motik, a declarat ieri, cu prilejul conferintei de presa ce a urmat celei de-a doua Conferinte Ministeriale a Procesului de Cooperare Dunareana, ca in cazul canalului Bastroe nu este vorba despre constructia unui nou canal, ci mai degraba de redeschiderea unui senal navigabil, care a fost inchis in perioada sovietica. Oleksandr Motik a aratat ca acest senal navigabil este important pentru dezvoltarea regiunii, una din cele mai putin dezvoltate ale Ucrainei, dat fiind si faptul ca in zona nu exista astfel de canale de navigatie de apa adanca. In prezent, exista trei canale navigabile, de apa adanca, la revarsarea Dunarii in Marea Neagra, a spus diplomatul ucrainean, iar nici unul dintre acestea nu se afla pe teritoriul Ucrainei. In consecinta, Ucraina considera ca este indreptatita sa redeschida acest senal navigabil.

Potrivit lui Oleksandr Motik, experti ucraineni impreuna cu experti din alte tari au realizat un studiu care dovedeste ca cea mai buna amplasare pentru un astfel de senal navigabil este canalul Bastroe. Oficialul ucrainean a aratat ca Ucraina ii invita pe toti cei care doresc sa viziteze lucrarile in curs pe canalul Bastroe, fiind convins ca astfel vor intelege mai bine ce se intampla si ca Ucraina face tot posibilul pentru evitarea oricarui impact negativ asupra mediului din Delta Dunarii. Oleksandr Motik a mai spus ca Ucraina a convenit cu Romania demararea unor consultari pe aceasta tema, care vor avea loc, la nivel de experti, pe 20 iulie, la Kiev. Totodata, Ucraina a propus si o intrevedere a ministrilor mediului din cele doua tari pentru discutarea acestei situatii.

Bucurestii cer respectarea legislatiei internationale

Ministrul Afacerilor Externe, Mircea Geoana, a subliniat ieri ca autoritatile romane ar fi preferat sa primeasca informatii complete cu privire la constructia canalului Bastroe, ca tara riverana, si totodata, sa fie informate in aceasta privinta si institutiile europene, asa cum este prevazut in tratatele semnate de Ucraina. Mircea Geoana si-a exprimat speranta ca in urmatoarele zile partea romana va primi documentele tehnice complete ale proiectului ucrainean, astfel incat consultarile de pe 20 iulie sa poata avea loc in conditii normale. Seful diplomatiei romane a subliniat ca tara noastra intelege dimensiunea economica si sociala a proiectului, insa exprima o ingrijorare fata de o problema care nu este de natura bilaterala, ci este una de interes european, privind protectia mediului, florei si faunei exceptionale din Delta Dunarii.

Problema platoului continental

Problemele privind delimitarea platoului continental si a apelor maritime va fi rezolvata fie prin negocieri bilaterale intre autoritatile romane si ucrainiene, fie printr-o decizie a unei institutii impartiale, a declarat ieri premierul Adrian Nastase, transmite Mediafax. El a precizat, la cea de-a doua conferinta ministeriala a procesului de cooperare dunareana, ca in luna septembrie va fi organizata o noua runda de negocieri cu partea ucraineana pe aceasta tema.

"Cred ca si noi, si ucrainienii avem interesul sa clarificam aceste probleme, fie prin negocieri bilaterale, fie pe baza unei hotarari arbitrale a unui tert impartial. Au trecut deja suficient de multi ani in care negocierile s-au desfasurat mai bine sau mai rau. Este cazul sa incheiem acest capitol in relatia noastra", a indicat premierul Adrian Nastase. Premierul a amintit ca Tratatul de colaborare incheiat cu Ucraina in 1997 prevedea ca aceasta problema va fi solutionata intr-un interval de doi ani de la data semnarii acelui document, ceea ce inseamna ca au trecut aproape cinci ani fara ca una dintre cele mai importante probleme in relatia cu Kievul sa fi fost rezolvata.

Kievul isi mentine pozitia fata de Insula Serpilor

In ceea ce priveste incheierea Acordului privind delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive din Marea Neagra, Oleksandr Motik a precizat ca Ucraina doreste gasirea unui compromis bilateral cu Romania si finalizarea unei linii de demarcatie in aceasta privinta, intelegand ca alternativa o constituie arbitrajul Curtii Internationale de Justitie de la Haga. Ucraina, a spus Motik, doreste sa ajunga la aceasta intelegere si este dispusa in continuare la negocieri. Seful diplomatiei romane, Mircea Geoana, a aratat si el ca Romania mai acorda o ultima sansa dialogului bilateral pe aceasta tema, in lipsa unei solutii bilaterale, partea romana neavand nici o ezitare in a apela la arbitrajul Curtii de la Haga.

Dunarea, axa economica a Europei

Dunarea a devenit, in contextul geo-politic si cultural actual, principala axa de comunicare si cooperare economica de care dispune Uniunea Europeana extinsa, a apreciat marti Mircea Geoana, ministrul Afacerilor Externe, in cursul reuniunii privind cooperarea dunareana. Masa rotunda privind oportunitatile de afaceri in regiunea Dunarii organizata in deschiderea celei de a doua Conferinte Ministeriale a Procesului de Cooperare Dunareana a avut ca scop promovarea proiectelor de investitii generate de membrii comunitatii de afaceri din cele 13 state riverane.

Mircea Geoana a evidentiat importanta Dunarii si a bazinului dunarean atat pentru tarile cu economii in tranzitie cat si pentru intreaga Uniune Europeana. "Avantajele cooperarii dunarene sunt certe, cu atat mai mult cu cat Marea Neagra a devenit un spatiu geo-strategic si economic mult mai interesant pentru comunitatile de afaceri", a declarat Mircea Geoana.

Ministrul Afacerilor Externe a precizat ca cea de a doua Conferinta Ministeriala va trebui sa puna accentul pe proiecte concrete care sa se deruleze in special in zona Romaniei si Bulgariei. "Reprezentantii comunitatilor de afaceri din cele 13 tari riverane au ocazia, la Bucuresti, sa discute aspecte concrete cu reprezentantii Uniunii Europene, cei ai Comisiei Europene, ai pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est, Bancii Europene pentru Investitii si ai Bancii Mondiale. Dezbaterile vor putea fi utilizate ca o adevarata baza de cooperare intr-un viitor apropiat", a subliniat George Cojocaru, presedintele CCIRB.

La procesul de cooperare dunareana participa cele 13 state din bazinul hidrografic al Dunarii (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Iugoslavia, Romania, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina, Cehia, Slovenia, Bosnia si Hertegovina). "In contextul actual, Dunarea nu este doar Coridorul 7, ci un spatiu vital utilizat insa extrem de putin pana in prezent. Cred ca finantarile pe proiecte in domeniul infrastructurii si al mediului trebuie redirectionate din zona de nord (axa Federatia Rusa - Germania) pe cea riverana Romaniei si Bulgariei", a declarat Mircea Geoana.

«« inapoi  |